Mana din care picura poezii
ar vrea sa te-atinga si tu simti,
dar te faci ca nu stii.
As ridica in jur milioane de stanci,
numai de inca un milion de ori
sa-ntinzi mana spre mana mea
Privire-nmugurita,
de ce plangi?
Tu esti deja al ei,
dar in inima mea sunt doar ochii tai
si pe filmul meu a ramas poza ta -
sunt lucruri pe care nimeni din lume
nu mi le poate lua;
nici chiar tu, nici chiar ea
Ochii tai, mana ta
Stiu ca e pacat
sa privesti spre soare si sa plangi;
stiu ca e pacat
dupa ce-ai iubit sa vrei sa uiti
Mana din care picura poezii
ar vrea sa te-atinga si tu simti,
dar te faci ca nu stii.
|