Rasaritul e mai rar;
curge printre pietele istovite.
Tu ai pielea fierbinte si parfumata,
eu sunt precum liliecii -
ma ucide lumina-iubire,
dar stiu atat de bine, ca nimeni altcineva,
sa ma inspaimant, sa ranesc,
sa fug, sa ma prabusesc.
Zambetele se vor modela scurt si mincinos,
conventional-inghetat,
ca doua grimase.
Privesc lacom,
asteptand ca o leoaica in umbra,
bratele vanzatorilor
de trandafiri.
In apa fantanii
s-au ratacit cateva stele.
Si nu stiu cum se face,
dar nu-mi gasesc lacrimile
sa-mi acopar trupul
infrigurat.
|