Privesten-e cum noi acuma
Dansam pe-un ritm de care lumea
Nu il poate sa-nteleaga
Ca-i ramasa fara vlaga,
A lasat respectul la o parte
Luind in loc ura si mindrie
Nu se mai face azi dreptate,
Sustin minciuna cu tarie.
Dragostea e tot mai risipita,
Este alungata in zari albastre,
Tinjind departe undeva ranita
Ratacind pierduta-n astre.
Privestene cum inca noi
Prin vuietul de vintul care
Incearca sa n-e de-a inapoi
Sa deviem de pe carare,
Dar suntem singurii ce poarta
Dragostea adevarata
Ce pe noi n-e protejeaza
De primejdia ce urmeaza. |