I-mi aduc aminte cu mare nostalgie
De anii mei superbi din copilarie.
Cand inocenta inca,o mai aveam cu mine
Ce dulce era viata,ca mierea de albine!
Atunci nu-ntelegeam ce-i suferinta,ura,
N-aveam idee nici,ce este dictatura.
Iar cand stateam la cozi,imense,pentr-o ceapa,
Era o aventura sau pur si simplu-o joaca.
Traiam in ignoranta,ei bine si ce daca,
La ce-mi servea sa stiu ca tara mea-i saraca,
Nu-ntelegeam cand tata,la modul vehement
Blestema comunismul,tanjind la occident.
De-a hotii si vardisti eu ma jucam pe-afara
De dis de dimineata,pana tarziu, spre seara.
Iar cand im-i era foame,bagam rapid in gura
Bucata mea de paine cu zahar sau untura.
Uitam sa vin in casa,la lectii,la-nvatat,
De glume si de joaca eram preocupat.
Si trebuia ca mama sa vina dupa mine
Pentru-a putea si eu,sa ma decid,in fine.
Dar ce trecura anii,ce repede s-au dus,
Iar viata mea-i acuma aproape de apus.
Si cand mi-aduc aminte de-a mea copilarie,
O lacrima-mi se scurge,cuprins de nostalgie.
|