Ce scurta-i viata asta Doamne,
Parca ieri copil eram,
Trecut-au veri, trecut-au toamne,
Imi bate crivatul la geam.
Acum sunt eu la randu-mi mama,
Si in copilul meu revad
Viata mea, o scurta drama,
Ce n-o s-ajung sa o regret.
Si-n cativa ani voi fi bunica,
Imbatranita, cu chipul crunt,
Si nora mea va fi mamica,
Iar eu,cu parul alb,carunt.
Si-apoi ce rost mai are viata?
Ca si-asa-i scurta si e grea,
Mi-oi aminti de tineretea
Care candva a fost a mea.
Si mi-oi dori sa plec mai iute
Din lumea asta fara rost,
Vin altii si m-alunga
-Du-te! ca tu prin lumea asta-i fost!
|