-Copil sarman cu chip balai,
De ce oare pe strada stai?
-Nu are cine sa m-asculte
Si sa ma mangaie pe frunte!
Mama mea m-a parasit
Si-acum sunt tare necajit!
Dar n-o urasc,caci poate n-are
Nici pentru dansa de mancare.
Ma rog cu drag la Dumnezeu
Ca sa ma fac mare si eu,
Sa pot munci si castiga
Banutii pentru painea mea.
-Spune-mi doar cum te numesti,
De vrei, poti sa ma insotesti
Sa stai acasa tu cu mine
Caci n-am copii si o duc bine!
-Pe mine ma cheama Andrei
Si vin cu tine daca vrei,
Si daca te-ngrijesti de mine
Si eu m-oi ingriji de tine.
Iti voi multumi toata viata
Ca tu mi-ai readus speranta.
Nu stiu scrie si citi
Dar stiu ce-nseamna a iubi,
Chiar daca eu n-am fost iubit,
Si-am fost lasat neingriit,
Vreau sa-ti arat ca-ti port respect
Si restul o sa-nvat incet.
Copilul insa nu stia
Ca el cu mama lui vorbea,
Iar ea cu greu se abtinea
Sa nu planga de mila sa.
Acum stia cat a gresit
Cand pe copil l-a parasit.
Ea l-a lasat la orfelinat,
Dar el pe strada a plecat.
E mic si el inca nu stie
Ce rea e lumea si pustie.
Nimeni ca mama n-o sa poata
Sa te iubeasca viata toata,
Si-oricat de rea mama ar fi
O doare pentru-ai sai copii.
Si chiar daca mai greseste
Toata viata se caieste.
Cat traiesti nu judeca
Pe tatal tau, pe mama ta,
Nici tu la randu-ti nu vei fi
Judecat de-ai tai copii.
|