Apusul din nou ma scufunda in mijlocul marii,
Nu voi vedea rasaritul aceluiasi soare in umbra zarii.
As inspira totul de deasupra ei,poate intreaga-i viata
Dar am privirea spre apus, doar el mi s-a oprit in fata.
Simt atingerea aerului, a apei, a vietii,
Acum,dar nu-l voi simti pe cel al diminetii.
Nu sunt pregatita pentru o astfel de plecare
Pot doar sa creez in urma o simpla departare.
M-am ridicat. Simt apa in picioare,inaintez
Merg inainte, iar apa asteapta sa cedez
Inaintez incet,usor,nu mai simt aerul, dar vad zarea
Acum nimic.Sunt doar cu cea pe care am iubit-o:marea.
|