Dusa e vara ca si toamna,
In anotimpuri uitate.
Afara numai ploaia,
Si frunze de vant purtate.
Furat e gandul de timpuri,
Ce-au fost si au plecat..
Sunt vesnice albe visuri
Ce inca nu le-am uitat.
E atata tacere in jur,
Candva uram tacerea
Si totusi e pace, iti jur,
Nu ma mai simte durerea. |