Vis ce tacut paseste-n delir in noaptea pustie
Cantec de leagan se-aude cand vantul adie.
Soapte tacute, ecou infinit.
Fragmente de sunet pierdute in vid.
Secunde din timpuri lasate drept bir.
O gaura neagra ce-atarna de-un fir.
Vibreaza tacerea, loveste un zid.
Darama cuvinte, ruine cladind
Vreme marcata de clipe ,
Pustii, de ganduri oprite,
Castel de fantasme-amagite
Ce bantuie holuri umbrite.
Taram amutit de-atata durere
Ramane uitat in veacuri stinghere.
|