Pe-aici poetul este ratacit,
Prin harburi de anafura si besna,
Heralzii in tacere i-au murit
Si plansu-i-au durerile in glesna.
De vreme indelunga-i calator -
Cu pietrele si roua din gradina,
Cu pulberea, cu norul tunator,
Cu toamna imbracata in rugina.
A nazuit o tara de povesti -
Naiade in albastra legiune,
Luceferi in betele ingeresti
Si verile cu umbra de carbune.
Sa fluture alaiele in zob,
Pe lanuri sa se scuture belsugul,
Din cupe sa haladue - si rob
Ca neaua sa-i luceasca mestesugul.
O tara de lumina si de vis
Poetul peste ani a cautat-o;
I-e sufletul de negura, inchis
Si tara pan'acuma n'a aflat-o.
________________________________________
Publicata in "DRUM", nr. 1 din 15 iunie 1938 si in "PREPOEM" an II, seria II, nr.19 din iunie 1941
|