Feti frumosii, harapii, calaii,
broscoii, tintarii, dulaii
venira la mine'n pridvor
din toate ghiocile lor.
Domnilor, iubiti vizitatori!
iata scaune, merinde, viori,
parabole, sirme, cotnar in bardace.
Luati de unde va place.
In seara aceasta batrina
sintem o apa, o targa, o mina,
mari evadati din povesti
fara caciuli si fara calesti.
Si eu sint frate cu voi.
Mi-e fruntea stelara, piciorul gunoi
atitea cuvinte incurc
si tot catre moarte ma urc.
Ci poate vreodata
O glorie pala, usor deselata
ne-o ride, ne-o plinge pe crestele mici
pe unde fugiram asa de calici.
________________________________________
Publicata in "DRUM", anul I, nr. 11 si in "PREPOEM", ambele din mai 1940 |