La oglinda unde noi
Ne priveam adeseori
Nici lumina nu mai e
Fara tine,dragoste,
Tot ce mai sclipea in ea
Erai tu,iubirea mea,
Euo pata intr-un colt
Am ramas fara vreun rost,
Singur cand privesc cu dor
Oglinda noastra-n dormitor
Nimeni nu mai e acolo
Fara tine sunt un solo,
Camera si ea plange
Catre patul ce strapunge
Amintirea in care noi
Ne iubeam adeseori. |