Rataciri de constiinte
fac pamantul sa suspine,
inotand prin consecinte
au ajuns numai rusine.
Strabatand destule drumuri,
fara noima, fara tel,
izvorate din taifunuri,
sau din patimi fel de fel.
Rasfirate-n lumea larga,
strajuiesc in timp si spatii,
printre ere vor sa sparga,
plamadiri de generatii.
Rataciri ce vin tacute,
asezand dureri in lume,
erori grave, cunoscute,
n-are cine sa le-asume.
Rataciri fara foloase
se astern uscate-n vant,
cine oare le dictase
sa se verse pe pamant. |