Zapezi necunoscute ma cheama spre departe,
Mai port in suflet stigma din vechea mea tarana.
Vin zboruri mari chemand sa ma despart de toate,
Taind in doua viata sa te desprind din mana.
Zapezile aramii ard drumurile-n noapte,
Un zambet amagit curgea in zvon otravicios,
Se-aprinde bezna groasa cu vise si cu soapte,
Cand scapara iubirea prin viscol sfaramicios.
Cu gleznele ofilite pasesc grele noroaie
Si blonde primaveri in calea mea gramezi;
Risipa grea de geruri in carnea mea greoaie
Ți-aduc, din departari, jertfa de zapezi.
Dezbraca-te de umbra sa vad ce-o sa ramana:
O vara de-amintiri ce inca ma amana,
Ori frunze speriate de-o apriga furtuna
Ivita printre șoapte de atingerea de mana?
M-aplec peste o noapte ramasa cea din urma
Și-n drumul tau presar fiorul prim al vremii,
Te-mbratisez cu zorii moi, batuti de luna,
Ca cea mai alba veste in zvonul alb al iernii.
11.12.10
|