Stelian Platon
MOTTO:
Cu sufletul ravașit de durere
Inegalabilului și Nemuritorului
nostru poet național ADRIAN PAUNESCU.
Azi-noapte te-am visat dezamagit,
Și lacrimi picurau din stele,
Se tinguia in bezna un ciine adormit,
Se pregateau de nunta ursitoare rele.
Acum te desfrunzești in plina toamna,
Nu știe nimeni cind te vei trezi.
Te așezi cu cei plecați deodata,
Și vei dormi de-acum in fiecare zi.
Ruga ta s-a inalțat pe jumatate,
In ramuriș ingheața vintul blind,
Pamintul straveziu se deschidea spre moarte,
Cum printre lacrimi ultimu-ți cuvint:
Eu vin din viața sa va intreb de morți
Și de suspinele trimise ca simbrie,
De programarea invierii pentru toți
Și promisiuni ramase in sicrie.
Sa-mi spuneți daca o gara aveți,
Unde cobor uscat și trist din viața;
La noi se cere taxa cind aștepți
Și fiecare zi sa plingi te-nvața.
Infrigurat va fi transferul meu in toate,
Insingurat ma vor dezice toți,
Dar eu voi fi mai impacat in moarte,
Linga poeți in satul meu de morți.
|