de Stelian PLATON
E ora tarzie si-a caderii in toti
Cand Luna ingenuncheaza ne paste o vina.
Haite de ganduri ne bat noaptea la porti,
Ne subtiem vremelnic, flamanzi de lumina.
Pe ramuri e pulbere, pe drumuri e glod,
Se stinsera in ochi cerurile toate,
Plansul ne e prins sub copite,de caii lui Irod,
Zarea e crapata de grea singuratate.
Curand ne vom preface in vise frumoase
Si-n noi vor investi niste ingeri plangand,
Vor aduna cu grija ideile ramase,
In icoane apoi vom trece,pre moarte calcand.
Vom deveni flacari,vom deveni si munti
Si n-o sa ne mai calce copitele murdare,
Vom deveni pe rand niste ingeri carunti,
C-un toiag in mana si-un zeu in fiecar
|