|
|
Am dat navala-n lume
La inceputul vietii
Crezand ca pot orice
In anii tineretii.
Gandeam ca pot intinde
O mana-n infinit
Si pot lua cuminte
Si ce nu mi-am dorit.
Visam ca pot patrunde-n
A inimii simtire
Si pot lua de-acolo
Noiane de iubire.
De unde sa am stire
Despre cuvantul noi
Si ca pentr-o iubire
Nevoie e de doi?
Si cum sa aflu oare
De-al dragostei fior
Cand n-am stiut cat doare
Numai cuvantul dor?
M-am aruncat prosteste
In al iubirii val
Crezand ca pot orbeste
S-ajung intreg la mal.
Si m-a surprins furtuna
In sufletu-mi ivita
Iubirii daruite
Si neimpartasita.
Rau m-a lovit napasta
Si-am suferit cumplit
Am dus mult timp cu mine
Un suflet zdrentuit.
Si-acum cateodata
Ma las usor prostit
Si daruiesc iubire
Fara sa fiu iubit. |
Pune poezia Suflet zdrentuit de Florentin Cursaru pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.
Poezii despre:
|
|