Iarna draga, de ce esti asa-ndelung intunecoasa?
Te rugam fii blanda, nu te mai napusti asa geroasa
Ca toti pruncii stau vioi cu coatele la geam sa vada
Cum de fulgii la intamplare zburda-n larga zare
Si coboara anevoiosi pe a vantului carare
Unul langa altul se aseaza aliniati ca intr-o parada
Pentru a ridica asteptata lor zapada
Cu acelasi gand voios, an de an ei mai asteapta
Mosul in prag rezemat de un toiag sa bata
Cioc, cioc,cioc de n-o uita pe la ei a zabovi
Sania in drum, langa a lor fereastra o poticni
C-o veni si-o dezmierda, voie buna a porni
Jucarii in sac s-aduca si cu ele a trandavi.
MR
|