Si-i iarna iar.
Si-i iarna iar si iarasi ninge,
Si sufletul mi-e greu si plange
Ca fulgii toti
Astern in loc de albe drumuri,
Nopti.
Astern nevinovati si tristi
Doar dureroase asteptari si linisti.
Si-i iarasi iarna afara si in casa
Simt cum troienile ma-apasa
Storcand din mine lacrimi,
Invaluind pamantul de dor, de patimi.
As fi dorit in clipele traite
Din tainele de tine plasmuite
Sa poti sa darui.
Insa, copacul din fereastra ta
In loc sa lase razele de soare
Palate cu sclipiri din chipul tau
Sa nalte,
Printre ramuri isi face loc
Nu pasarea de foc.
Ci,
Venit din hau
Un negru corb
Cantand in zori
"Ciudat refren, ecou sfasietor
Nevermore, nevermore."
Pamantu-i vinovat
Pamantu-i vinovat
Ca n-ai stiut cum scalda-un rasarit de soare
Nemarginirea
Si pentru rasaritul lunii
Vazut de tine-n treacat
O vina-o poarta tot Pamantul.
Ca ai simtit in graba primavara,
Ca timp n-a fost
Pentru Eiffel, Statuia Libertatii sau Olimp,
Pamantu-i vinovat.
De-ai fi stiut ca soarele apune
In sens romantic,
Posibil gand si drum pe calea nemuririi
Ti-ai fi ales.
Si totusi, un singur drum.
Doar drumul catre stele.
Ramai atunci o stea
Sa luminezi Pamantul
Desi el nu te-a meritat.
|