Niciodata n-am stiut,
Sau poate nu am vrut sa stiu
Puterea dragostei divine
Si-a dreptului de-a vrea sa fiu.
Ce mica si stramta-i fericirea noastra
Cata desavarsire-n planurile Lui
Si in lumina ce-o revarsa
El omenirii,noi,insa cui?
Micimii lumii insipide
I-e scris sa arda
Odata si-apoi din spatiile vide
O alta sa renasca,lumina sa o vada.
Un urias pe tastatura vietii
Un centru de comanda animist
Va da menire frumusetii
Si traiului prezent izbavitor,
Fost,trist.
|