Prieten bun , suflet ranit,
Sa-ti amintesti de acest vers,
Zambetul tau e cel dorit
In micul nostru univers.
Nu meritam ca sa fim tristi ,
Noi, care simtim iubirea,
Si pentru ei s-ajungi sa risti,
S-ajungi sa-ntrebi cei fericirea?
Dar cine-s ei? Prieten bun ,
Te-ntreb si azi , te-ntreb mereu ,
Ca viata s-o transforme-n scrum ,
Crezand ca nu e Dumnezeu ?
E lumea lor si viata ta ,
Si toti avem in viata-un drum ,
Tradarea lor, dragostea mea ,
Alege tu,prieten bun !
Romulus Cirstea
24.03.2015 |