Alexandru Macedonski
Nastere: 14 martie 1854, București
Deces: 24 noiembrie 1920, București
Alexandru A. Macedonski a fost un poet, prozator, dramaturg și publicist roman. Supranumit poetul rondelurilor, inspirandu-se din literatura franceza, este primul reprezentant al simbolismului in literatura romana. Inițiatorul cenaclului și revistei literare Literatorul, a susținut modernizarea poeziei romanești, fiind intr-o continua polemica cu junimiștii. Aceste polemici i-au afectat serios cariera literara și viața. De asemenea, sunt notabile polemicile sale cu Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu și Ion Luca Caragiale.
Fiul generalului Al. Macedonski s-a nascut in Bucuresti la 14 martie 1854.
Isi petrece copilaria la mosia parinteasca de langa Craiova, spatiu de vis ce va patrunde mai tarziu in poezie.
A inceput studiile liceale la Craiova, pentru a le continua apoi in strainatate (Austria, Italia, Elvetia) si la Bucuresti. Se inscrie la Facultatea de Litere din Bucuresti, dupa care ocupa diverse functii administrative.
Debutase in "Telegraful roman in 1870, iar editorial cu placheta Prima verba in 1872. Duce o intensa activitate publicistica, printre care si o acerba campanie antimonarhica soldata cu arestarea cutezatorului si oarecare notorietate publica, incearca sa promoveze o directie literara in vreme (poetul are darul deosebit de a fi mereu un contemporan), si organizeaza cenaclul "Literatorul si revista cu acelasi nume.
Se apropie de miscarea simbolista europeana, fiind dealtfel unul dintre promotorii si teoreticienii noii expresii poetice in plan european. O epigrama nefericita vizandu-lpe Eminescu ii atrage oprobriul public si-i va marca de acum destinul de om si de poet. Spirit orgolios, pleaca in strainatate, in Italia si Franta, intretine relatii cu lumea artistica, incearca sa se impuna ca poet si prozator de limba franceza. Se numara printre fondatorii "Societatii oamenilor de litere in 1902. Poetul este insa tot mai izolat de mediile literare si de cele oficiale, se retrage in cenaclul sau, de care se vor apropia multi adepti ai poeziei noi.
Punctul de plecare ideologic in talmacirea spiritului macedonskian ramane pasoptismul, din a carui descendenta poetul se revendica. Aceasta directie ideologica se implineste prin structura duala spirituala a poetului, vesnic scindat sipendulant intre real si ideal- motivul "excelsior in poezia romaneasca isi are radacinile in lirica preromantica a epocii amintite. Ceea ce il caracterizeaza insa pe Macedonski-omul este "structura profund paradoxala (), adevarat ghem de contradictii congenitale (), totdeauna latente, preexistente in spiritul sau (Adrian Marino).
Patimasul Macedonski ar trebui insa apreciat si inteles fara patima. in constiinta publicului cititor el este retinut pe drept cuvant ca autor al " noptilor si al rondelurilor. Desi teoretician al simbolismului, poezia sa se apropie mai mult de spiritul neoromantic si de cel parnasian, fiind, deci, capabil de sincronizare cu poezia epocii si de innoire a acesteia. Temele si motivele operei sale vizeaza un univers social sau individual, canta deopotriva "ocnele, triumful "rozelor de august, al familiei, unicele nopti de mai sau de decemvrie; poetul este cand un vizionar insetat de absolut, cand un aspirant spre desavarsire, spre "excelsior, cand un artizan care stapaneste perfect arta filigranatii. Criticul Ion Negoitescu sublinia spiritul de forta, superbia masculina, energetismul posesiv care marcheaza unele dintre creatiile sale notabile. intru totul, opera macedonskiana este profund innoitoare in epoca. Criticul literar Adrian Marino ii sintetiza astfel perenitatea personalitatii: "El aduce numeroase note si accente proprii, originale; da o noua si ultima stralucire romantismului romanesc; dezvaluie o mare capacitate de experimentare si asimilare creatoare a formulelor estetice postromantice; reprezinta prin intreaga sa opera si actiune o adevarata placa turnanta a literaturii romane la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul celui al XX-lea; este un cap de serie sau macar un initiator sporadic in numeroase directii (parnasianism, naturalism, simbolism, proza poetica, exotism etc), grefate sau pornite toate din trunchiul fundamental si ireductibil romantic al spiritului sau fecund in intuitii. in literatura romana, Macedonski reprezinta o progresiva rupere de nivel, o departare treptata de unele teme traditionale, inlocuite prin altele, ca urmare a unor noi necesitati interioare, sau numai a cautarilor pur experimentale.
Poetul, prozatorul si dramaturgul care a avut mereu superbia de a merge impotriva curentului se stinge din viata in Bucuresti, la 24 septembrie 1920.
Volume de versuri:
Poezii. Prima verba, Bucuresti, 1872;
Poezii, Bucuresti, 1882;
Excelsior, Bucuresti, 1895;
Flori sacre, Bucuresti, 1912.
Postum au aparut
Cartea nestematelor, Bucuresti, 1923,
Poema rondelurilor, Bucuresti, 1927.
Proza
Drama banala (1896);
Cartea de aur (1902);
Le calvaire de feu (1906);
Thalassa (1915);
Nuvele (1923)
Noaptea de mai a aparut in "Revista independenta din noiembrie 1887 (datata si localizata: 1887, Bucuresti, iulie 23).
Stepa a aparut in revista "Literatorul din 15 febr. 1892.
Noaptea de decemvrie a fost publicata in "Forta morala din 6 ianuarie 1902 (datata si localizata: 1901, decemvrie, 27, Bucuresti).
Avatar a aparut in volumul Flori sacre, 1912.
Rondelul lucrurilor 3. fost publicat in "Universul literar din 12 iunie 1916 (datat: 1916, mai, in 19).
Rondelul crinilor a fost publicat in "Universul literar din 17 iulie 1916 (datat: 1916, 3 iunie).
Rondelul cascadelor de roze a fost publicat in "Cele trei Crisuri din 15 octombrie 1920 (datat: 1919, iunie, in 17).
Citeste si:
. Aprecieri critice
|
|
