Andrei Mureșanu
Nastere: 16 noiembrie 1816, Bistrița
Deces: 12 octombrie 1863, Brașov
Andrei Mureșanu s-a nascut la 16 noiembrie 1816, in orașul Bistrița. Parinții poetului erau oameni simpli. Tatal, Teodor, ținea in arenda, la Bistrița, o moara de argasit scoarța, care abia asigura existența familiei relativ numeroase: soția și trei copii.
Poetul si luptatorul ardelean de la 1848, autor al Rasunetului, s-a bucurat de o larga popularitate in amindoua calitatile sale, mai cu seama datorita patriotismului ardent care l-a insufletit in toate imprejurarile vietii. Eminescu il pretuia mult "nu pentru meritul intern al operelor sale, adica nu pentru valoarea estetica, ci pentru cea etica, si caracterizarea pe care i-o face in Epigonii ramine o excelenta metafora a poetului-profet, cu atribute orfice, legat de lumea naturi» naive in sens schillerian.
Este institutor, profesor la Brasov, functionar de stat la Sibiu. Se manifesta in publicistica si face traduceri, indeosebi din literatura romantica germana si engleza.
Andrei Mureșanu a fost un poet și revoluționar roman din Transilvania. Nascut intr-o familie de țarani, a studiat filozofia și teologia la Blaj, lucrand apoi ca profesor la Brașov, incepand cu 1838. A inceput sa publice poezie in revista Foaia pentru minte, inima și literatura. A fost printre conducatorii Revoluției din 1848, participand in delegația Brașovului la Adunarea de la Blaj din mai 1848. Poemul sau Un rasunet, scris la Brașov pe melodia anonima a unui vechi imn religios (Din sanul maicii mele) și denumit ulterior Deșteapta-te, romane!, a devenit imn revoluționar - fiind numit de Nicolae Balcescu Marseilleza romanilor. Din 1990, acesta a devenit imnul Romaniei. Dupa revoluția din 1848, Mureșanu a muncit ca traducator la Sibiu și a publicat in revista Telegraful Roman, operele sale avand tenta patriotica și de protest social. In 1862, poeziile sale au fost adunate intr-un volum. Avand sanatatea precara, a murit in 1863 la Brașov.
Poezia sa e din ce in ce mai combativa, mai legata de framantarile sociale ale poporului. La 1848 e printre fruntasii revolutiei. Cu acest prilej scrie Rasunetul, care devine marsul revolutionarilor romani din Transilvania. In 1849, dupa infrangerea revolutiei, poetul trece in Muntenia, impreuna cu Baritiu. Aici e luat prizonier de armata tarista si dus pana in nordul Moldovei. La intoarcere se stabileste ca functionar la Sibiu : concepist guvernial si translator de limba romana la Buletinul oficial al guvernului. Aici colaboreaza la ziarul local Telegraful roman, cu poezii si cu un ciclu de articole, nesemnate (Artile sau maiestriile cele frumoase, Romanul si poezia lui, Romanul in privinta muzicei, Romanul in privinta picturei, Maiestria tiparului), care urmareau initierea publicului cititor in diferite ramuri ale artei. Poetul suporta greu munca de contopist.Cativa ani el inchina ode magulitoare imparatului austro-ungar si guvernatorului Transilvaniei.
Neevoluand dincolo de orizonturile cunoscute si cuminti ale poeziei epocii, exersandu-si mai mult talentul de versificator, Andrei Muresanu ramane, in timp si in constiinta literara, creatorul unei singure poezii mari. A scris "multe versuri dar o singura poezie", care a putut sa concentreze in momentul potrivit constiinta, aspiratiile si nadejdile unei natii.
Astazi, Desteapta-te Romane! a devenit imnul Romaniei. Dupa revolutia din 1848, Muresanu a fost traducator la Sibiu, a publicat in revista Telegraful Roman, operele sale avand tenta patriotica si de protest social. In 1862, poeziile sale au fost adunate intr-un volum. Avand sanatatea precara a murit in Brasov in 1863.
S-a stins din viata la Brasov, in 24 octombrie 1863
Opera poetica si-a publicat-o intr-un singur volum de versuri, Din poesiele lui Andrei Muresanu, Brasov, 1862.
Un rasunet - "Marseilleza romaneasca" (Nicolae Balcescu) -, marsul revolutionarilor transilvaneni la 1848, a aparut in "Foaie pentru minte, inima si literatura" nr. 25, din 21 iunie 1848, sub titlul Rasunet.
Citeste si:
. Cronologie
|
|
