Cantec naiv - comentariu Emil Brumaru

Sursele inspiratiei lui Emil Brumaru deriva dintr-un acut spirit al copilaririi. De aceea in poezia sa apare frecvent adoptarea de masti poetice, unele dintre ele dominante, asigurand titluri unor volume binecunoscute, precum Detectivul Arthur sau julien Ospitalierul. Altele, masti anonime, proiecteaza eul liric in regnuri diverse: in zoomorf, in vegetal, in mineral sau in regnul originar, nediferentiat, al materiei ori in cel spiritual, apartinand ingerilor.

S-a spus ca poetul construieste un mirific univers, "cu personaje care mimeaza gesturi casnice, zburdalnicii, intamplari amuzante, care isi proclama tentatiile erotice, isi marturisesc «pornirile» senzuale, hotarand, fanfaronic, orgii confortabile si decorative. O lume muiata cu totul in aromele lenese si in lentoarea provinciei, a provinciei sacre, mitice () o lume care devine, prin Emil Brumaru si prin alti scriitori romani, spatiu estetic si utopie" (Eugen NegrieI).



Avand un continut de basm, Cantecul naiv pare sa descopere un fragment dintr-un taram miraculos, dintr-o lume "paradiziaca", artificial construita, spatiu poetic al ingenuitatii si jocului. Anecdoticul se tese intr-un limbaj cu expresii de o simplitate dezarmanta:

"Un peste mic si foarte trist
Din helesteul contelui
S-a-ndragostit de-un ametist
De la inelul contelui -
Si-ntr-o caleasca a sosit
Sa ceara mana contelui
Dar refuzat si-adanc jignit
Muri sub ochii contelui II Atunci un falnic servitor
Din ordinele contelui
il prepara cu cimbrisor
Pentru molanul contelui".


Acest mic poem este mai degraba un exercitiu de versificatie si un prilej de manifestare a actului de imaginatie contaminata de fantezia infantila, un "cantecel", mai degraba, a carui poveste "tragica" se inscrie in registrul simplist al literaturii pentru copii, in tonalitatile baladesti cu sensuri mai mult absurde decat dramatice. Stilul se defineste prin contiguitate cu campul semantic si cu ritmicitatea numaratorilor, a formulelor incantatorii specifice jocurilor de limbaj. Fixate lexical pe un cuvant-cheie, cele trei strofe aduc astfel in prim-plan imaginea contelui, autoritatea umana care suprima de fapt proliferarea fictiunii dramatice. Seductia si mrejele dragostei definesc regnurile irationale carora le apartin melancolicul pestisor indragostit si recele ametist. Asadar actantii - care provin din realitati transumane, metamorfozand insa stari psihice definitorii oamenilor - sunt cuprinsi / surprinsi in trama poemului intr-un discurs evocator care le rezuma foarte lapidar destinul. Rationalul, specific mastii antropomorfe, produce si de aceasta data scindarea / destramarea fabulei de substanta erotica -"Dar refuzat si-adanc jignit
Muri sub ochii contelui" - si transforma subiectul baladesc al indragostitului refuzat in gratuitatea pragmatic rezolvata prin arta deliciilor culinare motanesti. "Poezia «cantecelor naive» este, prin definitie, o poezie a candorii (.) A candorii jucate, bineinteles" - afirma D. Micu -, iar metaforele inocentei sunt delegatii sai mai mult sau mai putin angelici, mai mult sau mai putin sadici.



"Emil Brumaru e o natura careia ii sunt necesare, spre a se exprima, prefacatoria (ingenua), artificiul, actoria, retorica, rimele, gesticulatia ceremonioasa -si ghidusia. Ludicul desentimentalizeaza atitudinea lirica si in acelasi timp face simpatice comportarile stilate conventional. () Poezia lui Emil Brumaru e moderna prin calitatea prozaica, sau numai derizorie in raport cu limbajul folosit, a materialului de inspiratie" {ideM). Desi in parte ideile exprimate de D. Micu sunt semnificative pentru instrumentarul poetic adoptat de Brumaru, iata ca exista si o parte a exegezei care condamna critic actul scriitoricesc gratuit, amendand in fapt un experiment poetic ce isi cauta resursele inedite in spatii uitate ale literaturii, in folclorul copiilor. (R. M. I.)

Poeziile poetului Emil Brumaru