Cronologie - biografie George Cosbuc

Personalitate singulara in cadrul poeziei romanesti, George Cosbuc a fost o prezenta necesara in peisajul literar al sfarsitului de secol trecut, dominat de stingerea eminesciana. Venit sa imbine traditiile creatiei populare cu intentiile originale si novatoare ale epocii, poetul sta la interferenta celor doua modalitati estetice fundamentale. Privind creatia cosbuciana si prin alta prisma, soarta acesteia este hotarata pe de o parte de impactul pe care ea il are asupra maselor de cititori, ascultatori si "degustatori ai ei, si care atesta comuniunea artistica si emotionala dintre popor si creatia bardului de la Hordou, iar pe de alta parte de prezenta perpetua a lui in manualele scolare. Poezia lui este prin excelenta didactic-formativa si beneficiaza de asemenea de teme literare variate, tratate in formule variate. Dragostea este supusa unei "lirici a mastilor, sentimentul este sugerat epic, peisajul este preponderent rural, poetul fiind, asa cum insusi se definea: "suflet in sufletul neamului sau. Adaugand optimismului funciar si spiritul monografic care ii guverneaza creatia, nu-l putem vedea pe poet decat in mijlocul satului.

Si totusi, alte elemente vin sa-i completeze personalitatea. Poetul are vocatie misionara, fior mesianic; cateva din creatiile sale, indeosebi cele doua "poeme dacice marete, cum le numeste criticul literar Dumitru Micu, Decebal catra popor si Un cantec barbar, ca si cateva poezii de inspiratie sociala, il asazape Cosbuc in randul vocilor mesianice ardelene, de la Andrei Muresanu la loan Alexandru. Apoi, poetul ne redescopera o lume a orientului vazuta intr-un spatiu spiritual si intr-un timp etern, ce trebuie simtita si inteleasa dincolo de formele epicizante in care aceasta este indeobste infatisata. Munca sa de traducator este si ea imensa si face parte integranta din personalitatea bardului "ostenit, "din pamantul uitarii.
Cunoscuta eticheta de "poet al taranimii pe care Gherea i-a aplicat-o l-a putut individualiza un timp. Acum o descoperim prea stramta.


1866

20 septembrie. Se naste in satul Hordou din nordul Ardealului, in casa preotului Sebastian, George Cosbuc.
Copilaria si-o petrece la Hordou, unde primeste si intaile notiuni aespre invatatura de la taranul loan Gorita. Printre altele, acesta ii povesteste si snoava cu filozofii si plugarii, pe care o va transpune mai tarziu in versuri.
De la Tanasuca Mocodean, un cantaret de biserica, Cosbuc invata a cati inca de la varsta de cinci ani

1873

Cosbuc incepe scoala primara in comuna Salva, unde tatal sau era preot.

1876

Dupa ce termina clasa a IV-a a scolii primare (la Nasaud), in toamna acestui an.

1877

Incepe razboiul de independenta.
La 9 mai are loc proclamarea independentei de stat a Romaniei.

1880

Apare la Bucuresti, sub conducerea lui Al. Macedonski, revista "Literatorul.

1881

La 1 iulie apare la Iasi redactata de Ion Nadejde, revista literara si stiintifica "Contemporanul.

1883-1884

Poezia "Tablou de seara, cea mai reusita dintre productr-unile lui Cosbuc scrise in acest an, se pare, ultima publicata in paginile revistei "Muza somesana.

1884 in vara acestui an, Cosbuc da examenul de bacalaureat.
Dupa trecerea acestui examen, impotriva vointei parintilor sai, care doreau sa-lfaca preot, Cosbuc pleaca la Cluj, unde in toamna se inscrie la Facultatea de filozofie si litere, dar unde, din cauza lipsurilor materiale si a atmosferei ideologice insuportabile, va ramane foarte putin timp.

La 14 aprilie ia fiinta la Sibiu, sub conducerea lui Slavici, ziarul "Tribuna, unde Cosbuc publica, incepand de la sfarsitul acestui an, mai intai sub pseudonimul C. Boscu, apoi cu numele adevarat, versuri originale, basme versificate, traduceri si altele. Poezia de debut la periodicul sibian este snoava versificata "Filozofii si plugarii, semnata C. Boscu.
Apare "Gazeta sateanului, la care Cosbuc va colabora din anul 1893.

1885

Ii gasim tot mai des semnatura in periodicele transilvanene: .familia lui Iosif Vulcan aparuta inca din anul 1865 si, mai ales, "Tribuna. Semnate C. Boscu, Cosbuc publica in "Familia doua poezii ("Doua intrebari si "Unde zbor) si, cu numele adevarat, doua "Ghicitori in versuri ("intre toti serpii din lumesi "Care rege n-are tara) in "Calendarul pedagogic pe anul 1885. Cosbuc tipareste in "Tribuna trei balade de inspiratie populara: "Blestem de mama, "Pe pamantul turcului si ,Angelina. Primele doua apar si in brosura, in "Biblioteca poporala a Tribunei. De pe acum, Cosbuc incepe sa traduca "Divina comedie, la care va lucra timp de peste douazeci de ani
Apare la Bucuresti ziarul "Epoca, la care poetul va colabora intre 1896 si 1904.

1886

Cosbuc nu mai figureaza printre studentii clujeni, dar ramane totusi in Cluj, frecventand doar anumite cursuri universitare. Continuand colaborarea la "Tribuna, in acest an ii apar: ,Atque nos, "Fata craiului din cetini, "Draga mamei, "Dragoste pacurareasca si altele. Dintre acestea, "Fata craiului din cetini si "Draga mamei apar in colectia "Biblioteca poporala a Tribunei sub forma de plachete.
Colaboreaza la revista din Gherla "Cartile sateanului roman in care publica: ,Amin, striga stancilesi "Lupii tiganului.

1886-1887

A tradus peste 480 de poezii din 92 de autori greci, pe care dorea sa le publice intr-o antologie.

1887
Continua sa colaboreze la "Tribuna cu povestile si basmele versificate: "Fulger, "Braul Cosanzenii, "Izvor de apa-vie, "Tulnic siLioarasi altele. ii apare in volum, in colectia "Biblioteca poporala a Tribunei, poezia "Fulger.
In vara acestui an, Cosbuc se duce la Sibiu, unde de prin august incepe sa lucreze ca redactor la "Tribuna. Poetul furnizeaza periodicului sibian, la rubricile "Foita Tribunei si "Varietati, un material destul de bogat.
Acum poetul isi orienteaza scrisul spre o specie literara in care a ramas neintrecut, spre idila.

1888

In paginile "Tribunei i se tiparesc in acest an peste treizeci de poezii, semnate sau nesemnate. Dintre acestea, retin atentia baladele de inspiratie populara "Rodovica, "Ceas-rau, "Craiasa zanelor si o parte din ,Anacreonticile sale, publicate cu mici modificari in ciclul "Cantece la sfarsitul volumului "Balade si idile din 1893. G.Bogdan-Duica publica in "Gazeta de Transilvania si "Tribuna, la rubrica "Revista literara, articole in care remarca, inainte de Gherea, valoarea primelor poezii publicate de Cosbuc.
In martie izbucnesc rascoalele taranesti.

1889

Ca si precedentul, si acest an efoarte rodnic pentru actintatea poetului Acum scrie si publica poezii ca: "Rada, "Numai una, "Fata morarului, "Un Piparus modem, "Piparus-viteaz, "Nu te-ai priceput si una din capodoperele cosbuciene -"Nunta Zamfirei. Ca urmare a rasunatorului succes pe care~l obtine cu "Nunta Zamfirei, Cosbuc, chemat de Titu Maiorescu, pleaca in toamna acestui an la Bucuresti, unde se va stabili pentru totdeauna. De acum in activitatea si viata sa incepe o noua etapa.

1890

In numerele 2-6 (15 ianuarie-15 martie) ale revistei ,Amicul familiei, Cosbuc publica in traducerea sa "Cantece din "Cartea cantecelor a lui Gajus Catidlus Vallerius.
In .Amicul familiei din Gherla si Cluj publica poezia "Romanta ("Negura noptii doarme pe mal), iar in "Convorbiri literare din 1 aprilie, poezia "La oglinda.

1890-1891

Colaboreaza cu mai multi profesori la elaborarea unui manual de scoala intitulat "Carte romaneasca de citire.

1891

Apar in "Tribuna alte poezii remarcabile din creatia cosbuciana, printre care : "Pe langa boi, "Trei, Doamne, si toti trei, "Rea de placa, "O istorie veche etc.
In noiembrie ia fiinta la Bucuresti revista-magazin ,Lumea ilustrata a lui Ignatz Herz, al carei redactor a fost un timp si Cosbuc. Este profesor la Institutul de fete "Educatia romana al Elisei Manliu.

1891-1893

Colaboreaza la "Lumea ilustrata, unde publica poeziile: "Fatma (1891), "Vestitorii primaverii (1892), .floapte de vara (1892), "Vara (1892), "Vantul (1892), "Rugamintea din urma, "La parau (1893) etc

1893

In ziua de 28 noiembrie vede lumina tiparului, sub directia lui A. Vlahuta si V. A Urechia, primul numar al revistei "Vieata, la care colaboreaza si Cosbuc.
Apare in Editura Librariei "Socec din Bucuresti volumul "Balade si idile, prima culegere de versuri din creatia lui Cosbuc. Scrie poezia "In opressores, carecircula in foi volante printre cititorii transilvaneni.
In paginile revistelor "Convorbiri literare, "Minerva, "Tribuna, "Familia, "Moftul roman si altele, apar nenumarate recenzii privitoare la acest volum. Altfel, in "Moftul roman din 23 iunie, Caragiale publica articolul "Balade si idile de Ceorge Cosbuc, in care afirma ca: "Pe campul vast al publicisticii romane, pe care creste atata spanac des si abundent, a aparut, in sfarsit, zilele acestea si un copac tot mai sanatos si mai trainic, infruntand gustul actual si vremea cu schimbarile ei capricioase si facand din ce in ce mai multa fala limbii noastre romanesti - un volum de balade si idile de George Cosbuc
In acest an, imediat dupa aparitia volumului "Balade si idile, mediocrul poet Grigore Lazu publica in "Romanul literar si apoi in brosura articolul adevarul asupra poeziilor d-lui G. Cosbuc, in care afirma ca unele creatii ale poetului n-ar fi originale, acuzandu-l de "plagiat. Acestuia i se alatura Anton Bacalbasa si Al. MacedonskL La acest "proces literar, care va continua timp de peste zece ani, vor lua parte, ca aparatori ai poetului. Al. Vlahuta, N. Iorga, C. Dobro-geanu-Gherea etc. Cosbuc, in genere, nu da atentie acuzatiilor ce i se aduc; scrie totusi unele articole indreptate impotriva acelora care-l atacau. In articolul "Procesul Lazu - Cosbuc, publicat in "Vieata din 5 decembrie, AL Vlahuta ia atitudine impotriva ziarelor si revistelor vremii pentru nepasarea cu care au intampinat aparitia volumului "Balade si idile. Din cauza acestei nepasari, publicarea articolului lui Grigore Lazu a dat nastere unei critici nedrepte la adresa lui Cosbuc.

1894

Sub redactia lui Slavici, Caragiale si Cosbuc, la 1 ianuarie, in editura lui C. Sfetea, apare bilunar, pana in 1896, revista "Vatra.
In "Vatra, Cosbuc incepe sa publice la rubrica "Vorba aluia, "Ghicitori explicate. De asemenea, in paginile revistei apar si poeziile: "Noi vrem pamant!, ,Mama, "Lupta vietii, "In opressores, "Pasa Hassan si altele. Dl Evolceanu publica, in numerele 10(1 februarie) si 11 (1 martie) ale "Convorbirilor literare din acest an, articolele: «"Baladele si idilele d-lui Cosbuc» si «"Evolceanida d-lui Grigore N. Lazu», in care, pe langa faptid ca subliniaza valoarea literara a poeziilor lui Cosbuc, raspunde si criticilor nedrepte ale lui Grigore Lazu.
N. Iorga publica in "Familia din 5/17 iunie articolul intitulat ,Poeziile d-lui Cosbuc, in care discuta pe marginea "plagierilor lui Cosbuc; pledand in favoarea poetului, il socoteste un mare talent "deforma.

1895

Continua colaborarea la "Vatra, unde-i apar: "Doina, "Sub patrafir, "Unul ca o suta, "Scara si altele.
In februarie apare suplimentul umoristic al "Vetrei -- "Hazul. Cosbuc se casatoreste cu Elena Sfetea, sora editorului C. Sfetea. La 11 august se naste, la Craiova, primul si unicul fiu al poetului - Alexandru.

1896

La sfarsitul lunii iunie, "Vatra isi inceteaza aparitia, dupa ce Cosbuc maipublica in paginile ei: "Fata mamei, Jarna pe ulita, ,J)ragoste invrajbita, "Pe deal etc.
Iese de sub tipar volumul "Fire de tort, al doilea din creatia lui Cosbuc.
Se tipareste in traducerea lui Cosbuc"Eneidade Vergiliu. Tradusa tot de Cosbuc, apare in acest an poema byroniana "Mazepa. Cosbuc prefateaza doua volume a doi debutanti: "Spre primavara de I. Costin si "Povestiri din copilarie de Sergiu Cujba. Aceste prefete sunt deosebit de importante, pentru ca ne ajuta la cunoasterea ideilor estetice ale poetului (Cosbuc ia atitudine impotriva poeziei pesimiste, care invadase publicatiile romanesti de la sfarsitul secolului trecut).

In octombrie, apare saptamanal, la Bucuresti, revista de literatura "Povestea vorbei, la care colaboreaza si Cosbuc. La 25 noiembrie dnii Ollanescu-Ascanio si N. Petrascu scot la Bucuresti revista "Literatura si arta romana, la care Cosbuc colaboreaza intre anii 1897 si 1900.

1897

Iese de sub tipar editia a II-a a volumului "Balade si idile.
Enea Hodos scoate la Caransebes un volum de versuri si proza din creatia lui Cosbuc.
Publica in traducerea sa, in "Familia, comedia in cinci acte"Parme-no, de Terentiu. La Craiova apare antologia sanscrita, care cuprinde fragmente din "Rig-Veda, "Mahabharata, "Ramayana, poezii lirice si proverbe traduse si adnotate de Cosbuc, iar la Bucuresti "Sacontala lui Calidasa, tot in traducerea sa. Apare amplul studiu al lui Constantin Dobrogeanu-Gherea despre Cosbuc intitulat: "Poetul taranimii. La propunerea lui Hasdeu, Cosbuc primeste, pentru traducerea "Eneidci, premiul Academiei "Nasturel-Herescu. Cu ocazia banchetului, Caragiale rosteste o cuvantare (pe care o publica in "Epocadin 2 iunie) in onoarea premiatului, considerand: "in afara de succesul material al lui Cosbuc, actul Academiei Romane ca un succes moral penti'u noi toti. La 1 ianuarie apare la Bucuresti revista .foaia interesanta. Dupa disparitia "Vetrei, Cosbuc preia la 1 iunie conducerea revistei "Foaia interesanta. Printre colaboratorii acesteia se aflau sL I. L Caragiale, R Cerna. Cincinat Pavelescu, Cheorghe din Moldova etc. Apare la Arad "Tribuna poporului, la care Cosbuc va colabora intre anii 1900 si 1904.
In acest an, Cosbuc isi incepe indelungata activitate la revista initiata de Spiru Haret-albina (aparuta in octombrie). Spre sfarsitul anului, poetul este atras in comitetid redactional. Solicitati de Cosbuc, la revista colaboreaza: Gr. Tocilescu, N. lorga, I. Slavici, Al. Vlahuta, M. Sadoveanu, St. O. Iosif, Emil Garleanu si altii

1898

Iese de sub tipar editia a II-a a volumului "Fire de tort.
Dintre poeziile publicate in acest an, amintim: "Raport, "Povestea caprarului, "Cantecul redutei si "Moartea lui Gelu. Cosbuc este ales membru corespondent al Academiei Romane.

1899

Publica la Bucuresti "Fapte si vorbe romanesti, "Carte de citire pentru toti romanii.
Apar: "Razboiul nostru pentru neatarnare (1877-1878), povestit pe intelesul tuturor si "Povestea unei coroane de otel.
La 21 ianuarie apare, sub ingrijirea lui Artur Stavri si I. Gorun, revista,J^agini literare, la care, pe langa I. L Caragiale, B. Delavran-cea. St. O. Iosif, D. Anghel, colaboreaza si Cosbuc.

1900

La 1 ianuarie vede lumina tiparului, la Bucuresti, primul numar al "Noii reviste romane.

Isi publica in diferite perioade poeziile: "Cicoarea ("Convorbiri literare), "Pierde-vara ("Noua revista romana), "Nunta in codru ("Tribuna poporului), "Faptul zilei ("Literatura si arta romana), "Dorobantul (Albina), "Pe dealul Plevnei ("Literatura si ana romana), "O scrisoare de la Muselim-Selo ("Gazeta sateanului), "Pacea si "Dupa furtuna ("Curierul literar) etc. Apare, tot la Bucuresti, "Romania juna, al carei sustinator si colaborator a fost si Cosbuc. In ziua de 7 iunie moare, in varsta de 82 de ani, Sebastian Cosbuc, tatal poetului. La 7octombrie iese de sub tipar intaiul numar din cele cinci cate vor aparea ale revistei "Curierul literar, care la 2 decembrie 1901 se va contopi cu "Samanatorul.
La 2 decembrie apare, sub conducerea lui Cosbuc si Vlahuta, "Samanatorul, revista literara saptamanala. In articolele de directiva ("Primele vorbe si "Uniti) sunt afirmate tendintele revistei. Deplangand indepartarea scriitorilor de viata poporului, paginile "Samanatorului cuprind si elemente care vor caracteriza mai tarziu miscarea semanatorista.
La 10 decembrie apare la Bucuresti "Romania ilustrata, la care poetul va colabora in anul 1905.

1902

Publica in "Semanatorul, sub titlul "Voci din public, poeziile satirice: "Unul din bigh-life, "Vorbeste magarul, "Unul de la Marcutaetc. Tot in paginile acestei reviste mai apar: "Hora, "Blestemul tradarii si altele. De asemenea, in "Samanatorul mai vad lumina tiparului, in traducerea lui Cosbuc, primele fragmente din "Odiseea. Iese de sub tipar editia a Ill-a a volumului .Jialade si idile. Apare volumul de versuri "Ziarul unui pierde-vara. in colaborare, Vlahuta si Cosbuc scot la Bucuresti "Carte de citire pentru scolile secundare si profesionale, partea I. Cosbuc si Vlahuta parasesc conducerea revistei "Samanatorul. Se tipareste volumul "Scrieri in versuri si proza al lui Gr. Alexan-drescu prefatat de Cosbuc.
Cosbuc e numit sef al biroului administrativ si de corespondenta din cadrul Casei scolilor. Din insarcinarea lui Spiru Haret, Cosbuc si Vtahuta tin la sate conferinte cu caracter cultural-educativ. In aceasta munca va fi atras si M. Sadoveanu.
La 18 iunie, Octavian Coga si Octavian Taslaoanu scot la Budapesta revista literara "Luceafarul, care Ia 15 octombrie 1906 isi muta sediul la Sibiu. La aceasta revista va colabora si Cosbuc (1906).

1903

In ziua de 8 septembrie moare mama poetului, in varsta de 75 de ani.

1904

Se tipareste volumul "Cantece de vitejie. Apare antologia "Crestomatiepentru toti romanii.
N. Iorga publica in "Samanatorul din 29 august o recenzie elogioasa a volumului "Cantece de vitejie, atacand in acelasi timp critica literara a timpului care socotea talentul lui Cosbuc epuizat. Apar editiile a lll-a a volumului "Fire de tort si a N-a a "Baladelor si idilelor.
Vad lumina tiparului, in traducerea lui Cosbuc, "Georgicele lui Vergiliu.

1905

La Budapesta, in tipografia "Luceafarul, se publica (in limba maghiara), in traducerea lui Revai K., un volum din versurile lui Cosbuc

1906

De la 1 ianuarie Cosbuc, I. Gorun si llarie Chendifac sa apara, saptamanal, revista artistica "Viata literara, devenita mai apoi " Viata literara si artistica. Secretar de redactie era llarie Chendi, in casa caruia se afla si redactia.
Printre colaboratorii noii publicatii se numarau :Al. Casaban, Ion Minulescu, Cincinat Pavelescu, C. Ardeleanu, N. Gane, G. Topar-ceanu, V. Eftimiu etc.
La 1 martie apare la lasi, sub conducerea lui C. Stere si Paul Bujor, primul numar al revistei "Viata romaneasca.

1907

Cosbuc tennina traducerea integrala a "Divinei comedii, care va aparea postum, intre 1925 si 1932, sub ingrijirea luiRamiro Ortiz. in acest an, Cosbuc isi incepe colaborarea la " Viata romaneasca. Izbucnesc marile rascoale taranesti din Romania. Poezia lui Cosbuc "Noi vrem pamant! circula in foi volante printre rasculati, fiind folosita de acestia ca un act agitatoric.

1908

G. N. Costescu, G. A. Dima, G. Stoenescu si G. Cosbuc scot la Bucuresti "Carte de citire pentru divizia a ll-a rurala.
Poetul se reintoarce in Ardeal. In drum spre casa sta mai multe zile la Nasaud, se opreste la Sibiu, Bistrita si Prislop. La Prislop il cunoaste pe Liviu Rebreanu.
Cu ocazia activitatii de conferentiari ai cercurilor culturale satesti, G. Cosbuc si M. Sadoveanu se intalnesc prin Moldova.

1909

Apare lucrarea lui Cosbuc "Superstitiile pagubitoare ale poporului nostru. Apare la Craiova, sub ingrijirea unui colectiv din care facea parte si Cosbuc, manualul scolar "Carte de citire pentru clasa a lll-a urbana.
Se tipareste editia a N-a a volumului "Fire de tort. La 28 august, poetul participa la inaugurarea noului local al scolii din Feldru, unde sora sa. Angelina, era preoteasa. Cosbuc face parte din Comitetul de organizare a festivitatilor, in al caror program figurau si cateva din poeziile sale. Alexandru, fiul poetului, recita poezia "El-Zorab.

1910

Apare, in traducerea poetului, drama lui Schiller"Don Carlos. Vede lumina tiparului "Carte de citire pentru clasa a Il-a primara urbana, redactata de un colectiv de autori infrunte cu Cosbuc. Gheorghe Marinescu publica in "Convorbiri critice articolul "Pastelul in poezia romaneasca, in care poezia "Noapte de vara este considerata ca fiind cel mai frumos pastel din literatura romana. Ceva mai tarziu (1923), Ibraileanu publica in "Viata romaneasca articolul «"Vara de Cosbuc», in care socoteste ca aceasta poezie este "cea mai lirica din toata opera lui Cosbuc Vara este triumful soarelui in poezia lui Cosbuc si in poezia romaneasca-spunea Ibraileanu.

1911

Se tipareste editia a V-a a volumului "Balade si idile.
Apare la Bucuresti, sub directia lui C. Banu, revista literara, artistica si sociala "Flacara, la care poetul colaboreaza intre anii 1911- 1914.
In paginile acestei reviste Cosbuc publica printre altele si poeziile: "Poetul (1911), "Canta pilotul (1912), "Morti, pentru cine? (1914) etc

1912

Cosbuc publica in "Flacara din 1 decembrie ,/itnintiri despre Caragiale, in care povesteste cum l. L. Caragiale voia sa scrie o piesa patriotica in jurul mortii Didonei. Publica o culegere de "Balade populare si din diferiti autori romani.
1914 Apar editiile a Vl-a a volumului "Balade si idile si a V-a (imbogatita de autor) a volumului "Fire de tort.

1915
Vad lumina tiparului editiile a Vl-a a volumului "Fire de tort si a Vll-a a "Baladelor si idilelor.
In august, moare, in urma unui accident de automobil, fiul poetului - Alexandru.

1916

In mai, poetul este ales membru activ al Academiei Romane.
Ii apare in nr. 5 al colectiei saptamanale "Scriitorii romani (Editura AIcalay) volumul de versuri "Drumul iubirii, care cuprinde, printre altele, poeziile: "Drumul iubirii, "Canteculfusului, "Ideal, "Faptul zilei, "Regele Pontului etc.

1917

Cosbuc continua lucrul la definitivarea traducerii "Divinei comedii si a comentariului despre capodopera lui Dante.

1918

Ies de sub tipar editiile a VlII-a a volumului "Balade si idile si a Vll-a a "Firelor de tort.
In paginile revistei bucurestene "Scena apare "Vulturul, ultima poezie pe care Cosbuc o mai publica.

9 mai. Poetul inceteaza subit din viata. Funeraliile au loc in dupa-amiaza zilei de 11 mai, la cimitirul Bellu. Corpul neinsufletit al lui Cosbuc se afla langa mormintele lui Eminescu, Caragiale, Sadoveanu si G. Calinescu.

Poeziile poetului George Cosbuc