| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
In vie de Tudor Vianu Eu vin la tine-n vie : te rog sa ma primesti. Iti voi culege via si-ti voi propti butucii, Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
Satira duhului meu
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Grigore Alexandrescu
|
|||
Referate / Comentarii |
|||
| Trageti toti cite-o carte : domnule, esti cu mine. Sezi ma rog impotriva *, si vezi de joaca bine. - Dar ti-am spus, coconita, ca eu din intimplarc, Nici bine, nici nebine nu poci sa fac cercare : Am cuvintele mele : aste jocuri placute, Cu voia dumitale, imi sint necunoscute. - Nebun cine te-o crede ; vrei sa te rugam poate ; Astazi chiar si copiii stiu jocurile toate, Veacul inainteaza ; caro : vezi ca ti-e rindul ; Dar ce facusi acolo ! unde iti este gindul ? Cind eu am dat pe riga, bati cu alta mai mare ? Astfel de nestiinta e lucru de mirare ! Asa-mi zicea deunazi, cu totul suparata, dama ce la jocuri e foarte invatata, Apoi soptind pe taina cu citeva vecine : Vedeti, zise, ce soarta, si ce pacat pe mine ? Duoua greseli ca asta, zau, sufletul mi-l scot, A ! ce nenorocire ! ma chere , ce idiot ! Vino acum de fata si stai la judecata, Tu care le faci astea, duh, fiinta ciudata, Ce vrei sa joci o rola in lumea trecatoare : De ce treaba mi-esti buna, putere ginditoare, Cind nu poci Ia nimica sa ma ajut cu tine, Cind nu te-ai deprins inca nici vistu sa-l joci bine ? Nu mai esti tu acela care-n copilarie Stiai pe dinafara vestit-Alexandrie , Si viata ciudata a unui crai cuminte Care lasa pe dracu fara incaltaminte ? Tu care mai in urma, rizind d-acestea toate, De rost puteai a spune tragedii insemnate, Meropa , Atalia si altele mai multe, Declamindu-le toate cui vrea sa te asculte ? Negresit, imi vei zice, tiu minte ce imi place, Dar cartile cu mine e greu sa se impace. Mai lesne poci a spune hotiile urmate La zece tribunaluri subt nume de dreptate, Mai lesne poci sa numar pe degetele mele, Citi sfinti avem pe luna si cite versuri rele, Decit sa bag de seama ce carte nu e data, A cui este mai mica si cine o sa bata. Cind sint in adunare, n-am alta multumire, Decit sa se deschiza sujeturi de vorbire : Atunci sint gata, slobod, ascult, si cu placere Tusesc, zimbesc, ma leagan si-mi dau a mea parere. - Frumos raspuns ! Asculta : pe cit mie imi pare, De lume, de naravuri ai slaba incercare. Trebuie sa stii jocul si dantul ce-ti lipseste, Si niste mici petreceri, ce se zic romaneste Jocuri nevinovate - Nevinovate fie, Macar ca vini destule din ele pot sa vie ; Trebuie sa faci pasuri si complimente * bune ; La vorbe serioase cind altii se vor pune, Sa n-asculti, sa spui la glume, sa scoti la jucarii, Si pin-a ride altii, sa rizi tu mai intii. Vezi domnisoru-acela care toate le stie, Caruia vorba, duhul, ii sta in palarie, In chip d-a o scoate cu gratii prefacute ? Hainele dupa dinsul Int in Paris cusute : Singur ne-ncredinteaza. Lorneta atirnata Este si mai streina, d-o forma minunata ; Vrea s-o cumpere printul, dar ca un om cuminte Dumnealui o tocmise ceva mai inainte. Cind le-a spus astea toate, o ia la ochi, priveste Chiar pe dama aceea cu care-atunci vorbeste ; I-o da in nas, se pleaca, si in sfirsit o lasa, Zicindu-i : Ce lorneta ! te-arata mai frumoasa. Fiescine cunoaste ce cap tinarul are ; Dar pentru ca da bine din Imiini si din picioare, Si trinteste Ia vorbe fara sa se gindeasca, Am vazut multa lume cu duh sa-l socoteasca ; Iata de ce talente avem noi trebuinta. Dar tu care uiti lesne, duh fara de stiinta, Socotesti ca poti oare, prin altfel de mijloace, Aratindu-te-n lume vreo figura-a face ? Pretentia aceasta mi s-ar parea ciudata. Cind pe la nunte, baluri, ne ducem vreodata (Caci din nenorocire puternica natura Ne-a unit impreuna c-o striasa legatura), Riz vazindu-te singur, si intr-un colt doparte, Parc-ai fi mers acolo ca sa compui o carte, Iar nu ca sa te bucuri cu lumea dimpreuna. Daca vro coconita, frumoasa, dulce, buna, Crezind ca ne prefacem, ne-ndeamna, ne pofteste, Ne ia la joc, gresala-i indata si-o plateste : Rar sa se afle dama de mijloc asa tare, Ca sa n-o fac sa caza la cea dinitii miscare . Asta iti e talentul si darurile toate. Cit pentru darul vorbei, ce crezi ca il ai poate, E numai o parere : iti cei si iertaciune, Ca nici pentru prieteni minciuni nu voi a spune. Adevarat se In cite rinduri insa distractiile tale Te fac sa scoti cuvinte ce nu ar fi cu cale, Sa superi din gresala persoane insemnate, Ba inca citeodata si dame delicate, Razand d-acele duoua, statornica pereche, Care isi petrec seara soptindu-si la ureche, De celelalte patru contese ideale, Umflate de pretentii si vrednice de jale, Pe care daca printul le ia la bal de mina, Nu mai vorbesc cu nimeni cite o saptamina. Astazi razi d-o pedanta, miine d-o pretioasa ; Zici de una ajunsa in virsta cuvioasa Ca atestatul vremei nu va sa-l priimeasca ; Si d-alta ce iubeste de cinste sa vorbeasca, Ce lauda virtutea si-n veci ti-o pomeneste, Zici ca e virtuoasa cit stim noi evreieste. Greselile acestea iti fac un urit nume. Tu stii ce se intimpla cind se aude-n lume Ca cinevasi s-apuca defecturi sa arate : Multi scot subt al lui nume minciuni nenumarate. S-a vorbit intr-o casa de un fanfaron mare, Declamind simtimcnte ce sigur nu le are, Care la lot ar pune suflarea omeneasca, Cind cineva cu dinsul ar vrea sa o tocmeasca ; S-a zis ceva de Iancu, de Stan, de Laurescu ; Cine le-a scos acestea ? - Le-a scos Alexandrescu. Far-a zice nimica, singura ta zimbire, De t-ei afla de fata, e o-nvinovatire. in zadar te porti bine si lauzi citeodata, Chiar lauda in gura-ti de satira e luata. Asa, in loc sa critici gresalele streine, In loc sa rizi de altii, mai bine rizi de tine ; invata dantul, vistul si multe d-alde alea : Iar de vrei sa faci versuri, ia pilda de la Pralea *. |
|||
Pune poezia Satira duhului meu pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |