Ion Heliade Radulescu
Nastere: 6 ianuarie 1802 Targoviște, Valahia
Deces: 27 aprilie 1872 (70 ani) București, Principatul Romaniei
Ion Heliade-Radulescu a fost un scriitor, filolog și om politic roman, membru fondator al Academiei Romane și primul sau președinte, considerat cel mai important ctitor din cultura romana prepașoptista.
Face studii de limba greaca; trece la scoala de la "Sf Sava infiintata de Gh. Lazar, pe care-l va inlocui (dupa retragerea acestuia la Avrig) ca profesor si director al scolii. Ca si Asachi in Moldova, Heliade este un intemeietor, de numele lui legandu-se inceputurile (pe baze institutionalizate) ale culturii in Muntenia: invatamant, teatru, presa, activitate tipografica, societati culturale. Se manifesta multilateral, in gramatica, publicistica, traduceri, poezie, proza, teorie literara, istorie, politica. Spirit vizionar, multe din grandioasele sale proiecte raman nerealizate. A murit la 27 aprilie 1872 in Bucuresti.
Poetul muntean (nascut la Tirgoviste) a fost unul dintre aceia care pun temeliile miscarilor culturale de nivel national la rascruci de istorie. Coincidenta cronologica intre pacea de la Adrianopole si aparitia "Curierului romanesc (1829) este edificatoare, caci publicatia aceasta, urmata de "Curierul de ambe sexe si de multe altele, a fost un prim "catalizator de talente tinere la inceputul respiratiei noastre europene. De numele lui Heliade se leaga pasionate pagini din istoria invatamintului nostru, inceputurile teatrului si muzicii, cresterea prestigioasa a presei romanesti, actiunile politice din anii revolutiei de la 1848. O Biblioteca universala reunea numele propuse de scriitorul roman pentru a fi traduse la noi, in scopul punerii la curent cu intreaga cultura a lumii. Gindind pe mari planuri si directii chiar in creatia proprie, poetul n-a dus la capat decit o parte din proiectele lui, din-tr-o grandioasa Anatolida, conceputa poate dupa modele hugoliene. Si chiar bucatile terminate sint inegale. Printre ele, Zburatorul constituie o pagina de reala valoare estetica, cu intuitii folclorice remarcabile.
Heliade sintetizeaza prin arta sa poetica (exprimata programatic in numeroase texte) tendintele incipiente ale epocii: el vede in creatie o datorie divina, acordand poetului forte demiurgice, iar operei sale spiritul mesianic siplenitudinar, capacitatea de recuperare a paradisului pierdut. Heliade insu-si construieste grandios, colosal, la modul romantic. inversunat insa in edificarea de mari viziuni, expresie practica a parerilor lui programatice, poetul s-a oprit arareori la "slefuirea perlei.
Caracterizarile despre I. H. Radulescu s-au inlantuit inte excesul de admiratie si vadita ostilitate. A fost considerat "un patriarh al literaturii" sau "dupa D. Cantemir, a doua mare personalitate", dar si "om fara studii in strainatate si, cu toata epocala sa gramatica, un simplu autodidact rivnitor", cu o prezenta publica duplicitara "viata lui publica - si ce nu era public in aceasta existenta vesnic extravertita! - nedumereste prin confuzia crezulzu sau, prin atitudini pe cit de vehemente pe atit de contradictorii".
Prozatorul cu vina satirica, memorialistul, filosoful cu destule obscuritati, dar insufletit de un inalt patos national si social cu accente messianice, poetul, poligraful, omul de cultura se string in marea figura simbolica pentru inceputurile culturii romanesti moderne, a lui Heliade.
Dupa obiceiul și in spiritul vremii, Ion Heliade Radulescu invața limba greaca, inainte de a invața sa citeasca romanește din lucrarea Istoria pentru inceputul romanilor in Dachia a lui Petru Maior (asemeni lui C. Negruzzi, in Moldova). In 1818, el devine elevul lui Gheorghe Lazar, caruia ii va urma la conducerea școlii de la Sfantul Sava. Este membru activ al asociaților culturale din epoca: Societatea Literara (din 1827), Societatea Filarmonica (din 1833), intemeietor al presei din Țara Romaneasca: Curierul Romanesc (1829) și Curierul de ambe sexe (1837), tipograf, editor, poet, prozator, critic. In 1846, Heliade propune planul unei biblioteci universale, menita sa inzestreze cultura noastra cu toate capodoperele literare, istorice, filozofice ale tuturor timpurilor, intreprindere uriașa, ce depașea cu mult chiar puterile unei generații, oricat de ambițioase.
Fondator al unor reviste, printre care cea mai importanta este considerata a fi Curierul romanesc de ambe sexe publicata incepand cu 1829, primul ziar aparut in Țara Romaneasca, dar și Gazeta Teatrului Național, Muzeul național, difuzate prin libraria romaneasca a lui Iosif Romanov.
Opera:
Volume de versuri:
Meditatii poetice dintr-ale lui A. de la Martin traduse si alaturate cu alte bucati originale, Bucuresti, 1830;
Culegere din scrierile lui I. Eliad de proze si de poezie, Bucuresti, 1836;
Himnul creatiunii, Bucuresti, 1869;
Seraphita si Oda romanilor.
Poezii inedite- Zburatorul, Bucuresti, 1872;
Mihaida, Bucuresti, 1880.
Balada Zburatorul a fost publicata in "Curierul romanesc nr. 9, 4 februarie 1844.
O natura vie, neconventionala, surprinsa in a-cele clipe de mister ce preceda caderea noptii, cu miscarea vazduhului si schimbarea luminii, inconjura solitudinea eroului a-flat pe ruinele batrinei cetati. Si ca intr-o viziune ossianica, se insira, rechemati de versul u-neori neperfect si excesiv de retoric, dar plin de patosul convingerii patriotice, vechii fauritori de glorii romanesti, de la legendarul Radu Negru plna la Minai, realizatorul primei uniri, in citeva tablouri. Intre mindria de a-i revedea evocati, de a-l exalta, si indoielile strecurate cu privire la prezent, poetul schiteaza variate miscari ale sufletului care dau o vibratie specifica versurilor.
Iar tabloul rasaritului care pune capat acestei meditatii pe morminte si ruine, caracteristice de o-bicei poetilor preromantici, incheie poemul din-du-i o clasica simetrie.
Este un militant pentru drepturile omului fiind insa adeptul acțiunilor moderate de acest gen fiind impotriva revoluționarilor ultranaționaliști. Heliade domina o jumatate de secol de poezie romaneasca. Iși face planuri mari, dar nu le duce la indeplinire. Incearca toate speciile genului liric, insa producțiile literare sunt inegale: unele excelente, altele slabe, lipsite de culoare. S-a dovedit inzestrat pentru poezia satirica și fabula. Și in proza, unde are talent, se distinge spiritul sau satiric. Cea mai importanta opera este Echilibru intre antiteze, prima schița romaneasca a unui sistem filozofic.
A murit la București in 27 aprilie 1872.
Citeste si:
. Cronologie
|
|
