Chei - comentariul poeziei

Publicata mai intai in saptamanalul "Reporter" (nr. 1 / dec 1933) cu titlul Apa noptilor, aceasta poezie intr-un grad inalt ermetica a fost republicata sub titlul actual in revista "Viata Romaneasca" (nr. 10 / oct. 1938). Un alt titlu sub care reapare usor modificata in "Revista Fundatiilor Regale" (nr. 11 / nov. 1944), Pastel marin, sugereaza apartenenta la ciclul consistent al "marinelor", impreuna cu: Ovid, Incantatie, Tomis, Tristia, Nox, Chemare, Dor de mare, Casa din Mangalia, Popas, Nauta, Tuzla s.a. A fost inclusa, totusi, de autor in ciclul titular al volumului antum (Ora fantaniloR), conform titlului autograf din manuscrise: Chei.



Intr-un climat nocturn, poetul contureaza universul poetic clar-obscur, dezolant, ale carui coordonate se concentreaza in jurul unui port vechi batut de vanturi si pierdut in "panzele trecutului" sub lumina palida a stelelor. Se configureaza astfel un topos abstract, un loc simbolic al mortii presimtite, vazut ca punct de plecare a sufletelor moarte spre Judecata de Apoi:

"La judecata din urma
de-aci au pornit sicriele".
in cheiul aparat de digul care linisteste furtunile isi face aparitia "de nicaieri" si acosteaza "corabie-fantoma cu fulgerul ei mort".
Corabia fantoma a lui Vinea pare desprinsa din nordica legenda care l-a inspirat pe Wagner, incorporand simbolistica esecului in tentativa de atingere a idealului. Evocand "ideea de forta si de securitate de-a lungul unei traversari dificile", corabia poetului simbolizeaza, in acelasi timp, "visele nobile prin inspiratie, dar irealizabile, vise legate de idealul imposibil" (cf. J. Chevalier, A. Gheerbrant, Dictionar de simbolurI). Opusa Arcei salvatoare a lui Noe, corabia fantomatica blestemata poarta sufletele pe calea ratarii. Idealul intangibil este relationat de poet cu ratarea povestilor sau a mitului etern:

"E somnul lanturilor rosii prin stingerea vremurilor,
e toamna pietrelor in podgoria beznelor,
e ochiul de cocleala al vesniciei
in care s-au inecat povestile".


In Chei, Ion Vinea realizeaza metaforic un gen de agravare a Paradisului in destramare blagian. Registrul elegiac - fiind vorba de o elegie marina in absenta marii - apare atenuat aici prin imagistica violenta de factura avangardista cu rezonanta baudelaireiana:

"paunii cu aripi de vant", "veninul verde al orelor", "aria frigurilor", Jarul orb", "somnul lanturilor rosii", "podgoria beznelor", "ochiul de cocleala al vesniciei" s.a. Poetul se vadeste un vizual, uzand de culori si ele violente (verde, rosU) in tabloul static pe care il creioneaza, culori contrastante fata de imaginile stingerii si degradarii materiei sub patina timpului.



Expresivitatea si, in genere, constructia moderna a metaforei deriva din utilizarea frecventa a sinesteziei:

"pogoara arborii numai noaptea
din umbre se aleg paunii cu aripi de vant"; "fiorii aiureaza aria frigurilor"; "stancile pastorite
pasc linistile ce viseaza fanfare lungi de unda"; "Pe treptele de matasa s-au prafuit lunar sunetele".
Asemenea corespondente gandite dau stralucire instrumentarului retoric dominat de metafore si epitete eclatante. Pastelul nocturn, chiar daca intemeiat pe notatia aparent impersonala, nu exclude tainele noptii ocrotite prin sugestia simbolista.



In totul, Chei este un poem al ratarii idealului existential / creator in care inte-lectualizarea emotiei devine radicala, sub auspiciile abstractului. Pletora de elemente concrete din categoria negativului (stele fara raze, farul orb, furtuni si friguri, sunete prafuite, povesti inecate, sicriE) acorda o nota acuta trairii poetice, chiar daca metaforismul excesiv tinde sa anuleze patosul confesiunii lirice camuflate.

Poeziile poetului Ion Vinea