in ateliere va fi de acum intuneric.
Artistul se va retrage in cotlonul sau
napadit de buruieni si pasari
care si-au abandonat prada dupa primul lor zbor,
paianjeni ganditori sau nevinovate bacterii,
palpitand pe scara evolutiei
si invatand astfel graiul jivinelor inseriate.
De acum se va putea spune orice
despre patima lui pentru orhidee si fluturi.
Si despre ranjetul tamp
care-i umple fata la mirosul vestilor
strecurate pe sub usa.
Unii vor continua sa susure dulce
cautandu-i numele in dictionare.
(Vor fi fiind visatorii?)
Altii ii vor cerceta cu lupa ferestrele
dincolo de care nu se stie ce-a aruncat:
minciuna, moralitatea, retorica, spleen-ul?
(Vor fi fiind desigur contabilii)
Cei mai multi insa il vor uita;
si daca noaptea in somn
vor fi zguduiti de un ras puternic,
inseamna ca au stiut ce sa uite.
Aici, in ateliere,
intre sute de catarge
ganditoare vor exista de acum un pat, o masa si hartia care tocmai iti arde in maini, onorabile! Pentru ca iata, acum stii si tu: Totul s-a mai intamplat!
Si scalambaiala in spatele oglinzilor putrede;
si problema ferestrei care nu vrea sa se deschida; si huruitul;
si ranjetul
O, ceas al tainei asfintit de seara
Caci orice e poem a fost uitare si stingere-n cenusa care l-a aprins
Muzica! Muzica!
|