Octavian Goga
Nastere: 1 aprilie 1881 Rașinari, Sibiu
Deces: 7 mai 1938 Ciucea, Cluj
Octavian Goga a fost un poet roman, ardelean, politician de extrema dreapta, (pro-nazist, mason și antisemit) și prim-ministrul Romaniei de la 28 decembrie 1937 pana la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Romane din anul 1920.
Fiul preotului Iosif Goga si al invatatoarei Aurelia (n. Bratu) s-a nascut in Rasinarii Sibiului la 1 aprilie 1881. Face primele clase in satul natal, apoi studiile liceale la Sibiu (in limba maghiara) si Brasov. in cunoscutele Fragmente autobiografice poetul mentioneaza: "Am inceput sa public pe la 14 ani. imi aduc aminte, cea dintai poezie s-a tiparit la "Revista ilustrata, care aparea la Gherla, sub conducerea si indrumarea unui literat amator folclorist, I. Pop-Reteganul. Re-debuteaza, elev fiind inca, in revista de circulatie " Tribuna in 1897. in 1900 se inscrie la Facultatea de Litere si Filosofie din Budapesta, isi continua si isi incheie studiile la Berlin, in 1904. in toata aceasta perioada, el desfasoara o intensa activitate poetica si publicistica la revistele epocii ("Familia, "Tribuna literara, "Revista ilustrata); in 1902 editeaza la Budapesta, in colaborare, revista "Luceafarul, in care va publica majoritatea poeziilor care vor fi incluse in volumul de debut din 1905.
Din 1910 vine la Bucuresti si urmeaza o cariera politica prestigioasa si prodigioasa: este un timp ministru al Instructiunii publice si Cultelor, sef de partid si ministru in diferite guverne, un timp chiar prim-ministru. Activitatea politica ii ia tot mai mult timp, iar manifestarile poetice, tot mai rare, sunt rasplatite cu alegerea ca membru al Academiei Romane (1920), primirea Premiului National de Poezie (1924) si a titlului de "Doctor Honoris Causa al Universitatii din Cluj (1932).
Pe langa opera sa poetica trebuie sa specificam foarte densa activitate de publicist, traducerile din limba maghiara si italiana, precum si incercarile dramatice.
In numarul de la 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnata "Tavi". Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrata (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: "Ai talent, tinere amic, cultiveaza-l cu diligența, ca poți deveni mare. Ziua buna de dimineața se arata. Nu cumva sa neglijezi datorințele de studinte." Dupa aceste incurajari i se publica pe o jumatate de pagina poezia Nu-i fericire pe pamant. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiara din Sibiu, inca nu implinise șaptesprezece ani.
Retras intr-o apasatoare singuratate la Castelul de la Ciucea - soția sa, Veturia a preferat sa ramana la București - Goga a suferit un accident vascular cerebral cu hemiplegie la 5 mai 1938, in parcul conacului și a intrat in coma. A decedat dupa doua zile, pe 7 mai 1938 la ora 14,15, la varsta de 57 de ani. Regele Carol al II-lea a dispus sa i se faca funeralii naționale care, datorita sarbatorii de 10 Mai, urmau sa inceapa la 11 mai. Prin fața catafalcului din Ciucea, duminica 8 mai și luni 9 mai a continuat pelerinajul oamenilor care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar a pornit spre București. Sicriul a fost așezat miercuri, 11 mai, in rotonda Ateneului, unde a stat pana sambata 14 mai, cand s-au desfașurat funeraliile naționale. Conform dorinței sale menționate in testament nu s-au rostit cuvantari iar pe corpul neinsuflețit a fost depusa o zvastica nazista.
Adversar al politicii transilvane a guvernelor maghiare, Goga a fost, in același timp, un prieten adevarat al marilor scriitori ai literaturii maghiare clasice și moderne. A studiat inca din anii de liceu de la Sibiu și apoi ca student, la Universitatea din Budapesta, opera lui Petőfi și Imre Madách, si a fost prieten cu unii din cei mai de seama scriitori maghiari ai timpului și a fost apropiat de Ady Endre.
Poetul moare la 6 mai 1938 in Ciucea-Cluj, unde a si fost inmormantat.
Opera poetica
Poezii (1905)
Ne cheama pamantul (1909)
Din umbra zidurilor (1913)
Cantece fara țara (1916)
Poeme postume
Din larg
Profetul
Ceahlaul
O ramura intarziata
Trecutul
Apus
Mare aeterna
In mine catodata
Citeste si:
. Cronologie - biografie completa
. Aprecieri critice
|
|
