Stefan Augustin Doinas
Nastere: 26 aprilie 1922 in comuna Caporal Alexa, judetul Arad
Deces: 15 iunie 1889 (39 ani) Bucuresti
S-a nascut la 26 aprilie 1922 in comuna Caporal Alexa, judetul Arad. Numele sau adevarat este Stefan Popa.
A urmat Liceul "Moise Nicoara din Arad, apoi, in anii 194l-1948, Facultatea de Litere si Filosofic din Sibiu- Cluj.
Debutase inca din 1939 in revista Jurnalul literar din lasi, condusa de George Calinescu; publica in aceasta perioada in revistele vremii, ca " Viata literara, " Viata Romaneasca, "Universul literar, "Curentul literar, "Tara, "Claviaturi, "Kalende. liste membru marcant al "Cercului literar de la Sibiu, a carui estetica o adopta si care va marca intr-un fel creatia sa poetica de inceput. in 194 7 i se acorda Premiul "Eugen Lovinescupentru volumul in manuscris Alfabet poetic, dar debutul editorial se va inregistra mult mai tarziu, in 1964. Ca si alti poeti de seama ai generatiei sale, Doinas marcheaza o lunga absenta in peisajul literar.
Din 1948, dupa obtinerea licentei, poetul se va retrage ca profesor in comuna sa natala, unde va profesa pana in 1955; va lucra apoi ca redactor al revistei "Secolul XX, reintegrandu-se cu incetul in spatiul literar.
Dupa 1964 are o intensa activitate editoriala: publica deopotriva volume de versuri, de remarcabila eseistica si critica literara, de poezii pentru copii, de traduceri din alte literaturi, indeosebi poezie, impunandu-se ca unul dintre cei mai valorosi traducatori ai nostri (ne-a dat o transpunere remarcabila in romaneste a poemului dramatic Faust al lui Goethe, a publicat o selectie de traduceri din poezia universala sub titlul Atlas de sunete fundamentale). Colaboreaza activ la revistele de profil, este premiat cu Premiul pentru Poezie al Academiei, cu premii ale Uniunii Scriitorilor. Poetul este cunoscut peste hotare, face parte integranta din peisajul liric european si universal; in 1990 i se acorda Premiul European pentru Literatura KOV. Este membru al Academiei Romane.
Doinas este una din constiintele exemplare ale spatiului cultural romanesc, tinzand si integrandu-se in universalitate. Multiplele sale preocupari sunt rezultanta fireasca a unei vaste zone cultural-literare pe care poetul o stapaneste cu autoritate. Apropiindu-se de modele ilustre date de timpul si spatiul universal literar, el tinde implicit catre aceasta implinire, iar opera sa poetica, desfasurata intr-un timp amplu, ramane unitara in diversitatea ei, in setea ei de armonie, de perfectiune. Criticul literar V1adimir Streinii il numea un "poet al exactitatii interne a lumii, iar criticul literar Daniel Dumitriu il incadra in categoria "acelor artisti care, privit ca exponent, confera unei culturi nu atat originalitate, cat o infailibila prestanta, prin aceea ca isi asuma cu orgoliu si justificare interioara abordarea pe o nelimitata orizontala a temelor fundamentale. Ceea ce e pitoresc in lirica noastra de azi, toata frumusetea ei dezordonata au in poezia lui Stefan Aug. Doinas un contrapunct de stabilitate si armonie. Creatia sa poetica este o complinire necesara a peisajului nostru liric, poetul contribuind esential si marcant la armonizarea lui.
Spiritul eleat pe care este axata lirica lui Doinas se manifesta inca de la inceputurile sale poetice (deloc nesigure si nicidecum neglijabile) si trebuie legat de estetica "Cercului literar de la Sibiu, a carui intoarcere catre baladesc este o replica ordonata si ideatica la spiritul insurgent al epocii, ilustrat stralucit de Dimitrie Stelaru, Constant Tonegaru, Geo Dumitrescu, Mihail Crama, Mircea Popovici si altii. Avan-du-si aici punctul de plecare si stabilitatea necesara, poezia lui Doinas va evolua nu liniar, ci concentric, prin impliniri repetate. Criticul literar Nicolae Manolescu, urmarindu-i infaptuirea poetica dupa aproape cinci decenii, considera ca "poezia lui Doinas a imbracat trei vesminte succesive, raspunzand mai curand modificarii unui instinct al formei decat aceleia a intelegerii propriu-zise a poeziei, intelegere ramasa aproximativ aceeasi in tot acest timp. Cele trei vesminte succesive ar fi date mai intai de "Doinas mitologicul, autorul baladelor, si, in general, al versurilor de pana la sfarsitul anilor 50 si inceputul anilor '60. Este perioada memorabilelor balade care vor sa adune in ele armonia esentelor mitice si existentiale. Cel de-al doilea vesmant al poeziei ne ofera, dupa parerea criticului amintit, un Doinas abstract, cel de dinainte de 1980. in fine, un Doinas moralist polemic este vesmantul caracterizant al poeziei sale din ultima perioada (si actuala) a creatiei, manifestata mai ales dupa 1985 (dupa volumul Vanatoarea cu soim,), in ultimele sale volume ne intampina un text rece, sarcastic, oracular.
Intr-o putin vizibila evolutie a formei poetice, un fond poetic etern si universal se subsumeaza setei de armonie a poetului Doinas. Dar omul Doinas cunoaste indeaproape si "voluptatea limitelor. Se implineste insa prin poezie, reliefandu-i acesteia rosturile fundamentale.
Volume de versuri:
Cartea mareelor, Bucuresti, E.P.L., 1964:
Omul cu compasul, Bucuresti, E.P.L., 1966;
Semintia lui Laocoon, Bucuresti, Editura Tineretului, 1967;
Ipostaze, Bucuresti, Editura Tineretului, 1968;
Alter ego, Bucuresti, Editura Eminescu, 1970;
Ce mis-a intamplat cu doua cuvinte, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1972;
Versuri, Bucuresti, Editura Eminescu, 1972;
Poezii, Bucuresti, Editura Albatros, 1973 (colectia "Cele mai frumoase poezii);
Papirus, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1974;
Anotimpul discret, Bucuresti, Editura Eminescu, 1975;
Alfabet poetic, Bucuresti, Editura Minerva, 1978 (editie selectiva in colectia "Biblioteca pentru toti);
Hesperia, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1979;
Poeme, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1983;
Vanatoare cu soim, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1985;
Foamea de Unu, Bucuresti, Editura Eminescu, 1987 (colectia "Poeti romani contemporani);
Interiorul unui poem, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1990;
Nascut in Utopia, Bucuresti, Editura Fundatiei Culturale Romane, 1992 (editie selectiva);
Lamentatii, Bucuresti, Editura Albatros, 1993.
Mistretul cu colti de argint a aparut in volumul Omul cu compasul, Bucuresti, E.P.L., 1966. Subdatata 1945.
Balada schimbului in natura a aparut in volumul Omul cu compasul, Bucuresti, E.P.L., 1966. Subdatata 1947.
Paunul albastru a aparut in volumul Anotimpul discret, Bucuresti, Editura Eminescu, 1975. Subdatata 1968.
Oedip si Sfinxul 2. aparut in volumul Alfabet poetic, Bucuresti, Editura Minerva, 1978. Subdatata 1969.
Vanatoare cu soim a aparut in volumul cu acelasi nume, Bucuresti, Editura Canea Romaneasca, 1985.
Foamea de Unu a aparut in volumul cu acelasi nume, Bucuresti, Editura Eminescu, 1987.
O barca trece plina de gutui a aparut in volumul Interiorul unui poem, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1990. Subdatata 1989.
Aprecieri critice
"Asadar, adept al unui punct de vedere cu totul modern in legatura cu capacitatea si incapacitatea cuvantului - adica a poeziei - de a-si asuma sarcina de mediator al absolutului - in sens mallarmean -, poetul spera a rezolva aceasta dilema apeland la serviciile baladescului. Acesta, prin natura sa, ar fi capabil, dupa opinia lui Doinas, sa creeze situatii poetice noi si astfel sa faciliteze accesul la intelegerea suprema a lucrurilor. Cum ar spune Mallarme, ros de demonul analogiei in ale sale balade, poetul cauta peste tot «intamplarea» exemplara de anvergura mitica, care prin pregnanta continutului ei dramaturgie si narativ este singura in masura sa ne rezolve cate ceva din tainele firii umane. Beneficiare ale unei substante baladesti mai mult sau mai putin inventata, poemele aspira la statutul naratiunii de tip parabolic pusa in slujba meditatiei poetice cu finalitate axiologica. Reluarea unora dintre marile intrebari ce constituie obsesia poeziei de idei dintotdeauna nu comporta, astfel, nici un dubiu. (Nicolae Ciobanu - Incursiuni critice, Editura Facla, Timisoara, 1975, p. 56)
"Sinteza personala e, sub toate aspectele, si poezia lui Stefan Aug. Doinas. Poet de exceptie, prin orizontul sau cultural si prin disponibilitatile lui lirice. Comparabil cu Ion Pillat si cu Al. Philippide. Homo aestheticus, ca si acestia. Intuind frumosul si in paginile lui Holderlin si in acelea ale lui Mallarme si in versurile lui Ruben Dario si in acelea ale lui Roberto Sanesi.
(Aurel Martin - prefata la volumul Alfabet poetic, Editura
Minerva, Bucuresti, 1978, p.VI)
"Stefan Augustin Doinas apare de la inceput ca un poet format si evolutia nu poate sa insemne, in cazul lui, stapanirea progresiva a unei metode. Tehnica de a versifica nu a fost pentru el o dificultate. Primul poem este tot asa de bine scris ca si ultimul si, cu mici exceptii, nici starea de spirit nu s-a schimbat prea mult. Nu-i un poet, in orice caz, al crizei si, daca a cunoscut rupturi, tragedii interioare, Ie-a dat, traducandu-le in poem, o coerenta si un echilibru care inlatura ideea de convulsie, dominanta in poezia moderna. Nu ramane, cu toate acestea, departe de miscarea de innoire inceputa de poetii din generatia lui, o traduce doar intr-un spirit de continuitate a traditiei. Lirismul modem nu implica, in aceasta acceptie, abolirea stilurilor existente, spargerea formelor literare, ci numai irigarea lor cu sange intelectual proaspat.
(Eugen Simion - Scriitori romani de azi, voi. I, editia a doua revazuta si completata, Editura Cartea Romanesca, Bucuresti, 1978, p. 141) (D. T.)
Citeste si:
|
|
