STEFAN OCTAVIAN IOSIF
(1875-l913)
.Poet si traducator de valoare.
.S-a nascut la Brasov si a murit la Bucuresti.
LEBADA
Doarme tainica gradina,
Si departe,-asemeni unei
Barci de-argint ratacitoare,
Dusa lin de unda muta,
Numai lebada se misca
In singuratatea lunei
Singura purtand solie
Dintr-o lume disparuta.
Mandra apelor craiasa
Luneca-n miscari incete,
Si vaslind la intamplare,
Data visurilor prada,
Leagana pe-oglinda apei
Basmul vechi al unei fete
De-mparat,mireasa trista
In vesmantu-i de zapada.
Si cum isi inclina gatul
De omat si trece printre
Umbrele de salcii triste,
Ea viseaza-ntotdeauna
Ca palatele-i de aur
Portile-i deschid sa intre
In iatacurile mandre,
Unde lumineaza luna.
Astfel toata noapte-si poarta
Palida-i melancolie.
Lunecand ratacitoare,
Prada visurilor data.
Dorm palatele de aur
Scufundate pe vecie.
Tainic stuful doar suspina
Langa tarm : "A fost odata."
|
INTREBARI SI SARCINI FORMATIVE
1.Lebada alba este,in imaginatia poetului,intruchiparea vie a unei triste mirese dintr-un vechi basm.Ce termeni si expresii poetice construiesc atmosfera de basm din aceasta poezie ?
R.Lebada se misca incet,ca in vis,in singuratatea noptii,sub clar de luna,printre umbrele salciilor.E cuprinsa de melancolie adanca,visand la palatele de aur si la iatacurile din viata ei de altadata.
2. Identificati cateva figuri de stil si semnificatia lor in context.
3. Lebada este "asemenea unei barci de-argint ratacitoare","mandra apelor craiasa","mireasa trista" in "vesmant de zapada";are "gat de omat" si e cuprinsa de "palida melancolie"