Ilustreaza conceptul operational traditionalism, prin referire la un text liric studiat. (In gradina Ghetsimani – Vasile VoiculescU)
Traditionalismul
- apara si pretuieste traditia, suma a valorilor, expusa pericolului degradarii si alterarii
- se ridica impotriva modernismului care se considera ca duce la o dezagregare a vechiului.
- doua dintre ideile de baza ale acestui current sunt:
- interesul pentru folclor
- idealizarea in mit a trecutului national
- orientari traditionaliste: - Samanatorism (G. CosbuC)
- Poporanism (O. GogA)
- Gandirism (N. Crainic, Gib MihaescU)
Gandirismul a fost orientarea cea mai pregnanta a traditionalismului
- miscare literara organizata si dezvoltata in jurul revistei “Gandirea” (CJ)
- principalul reprezentant: Nechifor Crainic
- alti reprezentanti: Arghezi, Blaga, Voiculescu, Ion Pillat, Cezar Petrescu
- sustineau specificul national definit prin ortodoxism si antioccidentalism
- desi la inceput erau deschisi catre alte culture (sincronizarea europeana, simbolism si expresionisM) vor evolua treptat catre absolutizarea autohtonismului si a primitivismului rural.
- perspectiva lui Nechifor Crainic a fost una etnicista, valorile noastre fiind absolutizate si considerate criteriu unic, de aceea se vor indeparta de Gandirism toti marii poeti care au colaborat la revista.
Traditionalism = autohtonism + ortodoxism
In Gradina Ghetsimani – V. Voiculescu
“Iisus lupta cu soarta si nu primea paharul”
“Curgeau sudori de sange pe chipu-i alb ca varul”
- intoarcerea la originile literaturii: punctul de plecare al poeziei il constituie “Evanghelia Sfantului Luca”, situata , intr-adevar la originile literaturii, carte de capatai a ortodoxismului, scena biblica ilustrata fiind rugaciunea de pe Muntele Maslinilor in care Iisus se roaga pentru omenire, incearca indepartarea “paharului” cu suferinta, dar este constient ca a misiunea sa pe pamant este de a-l bea, dorind astfel sa se implineasca “voia Tatalui”.
- imaginea lui Iisus este asociata cu tema durerii, iar in evanghelia dupa Matei sensul evolueaza de la incercarea de renuntare spre ceea ce ii era destinat: “drama jumatate pamanteana, jumatate divina”
- inspiratia religioasa este evidenta, dar poezia nu este o simpla ilustrare a unui fragment din Biblie, ci o traire religioasa autentica.
- metafora centrala este cea a paharului
- decorul are o functie amplificatoare a starii de tensiune poetica, o valoare semnificativa
- momentul evenimentului este ales seara, sugerandu-se astfel un sfarsit al zilei si al vietii si un inceput al noptii si al mortii
- e un moment de trecere, de la lumina la intuneric, de la zi la noapte, sugestie a trecerii lui Iisus de la o conditie la alta.
- verbele sunt la imperfect, evidentiind durata nedeterminata a suferintei
- spatial, scenariul biblic se situeaza pe Muntele Maslinilor – muntele e un loc sacru, simbol al aspiratiei spre inalt
- intreaga natura iconjuratoare este aici o proiectie in exterior a starii de maxima tensiune interioara; gradina este un peisaj devastat ca si sufletul personajului.
Concluzie: lupta cu soarta, cu destinul pe care chiar si lui Iisus ii vine greu sa-l accepte si sa-l implineasca reliefeaza una din insusirile fundamentale ale conditiei umane.