Drama Iona

Inspirata din mitul biblic al omului inghitit de un peste, drama "Iona" da nastere, de-a lungul celor patru tablouri, la interogatii existentiale grave, privitoare la: viata, moarte, singuratate, destin; prin aceasta trasatura, ea se incadreaza in teatrul de idei, devenind un adevarat poem dramatic al nelinistii metafizice.



"Iona" foloseste tehnica monologului dialogat sau solilocviul (monolog rostit in prezenta sau absenta altui personaj, de care se face abstractiE), fiind construita prin formula literara a alegoriei, ce pune in valoare numeroase idei privind existenta si destinul uman, prin exprimarea propriilor reflectii, opinii sau conceptii; insusi autorul precizeaza in deschiderea piesei aceasta formula artistica, mentionand: "ca orice om foarte singur, lona vorbeste tare cu sine insusi, isi pune intrebari si raspunde".
intr-un interviu privind semnificatia dramei, Marin Sorescu afirma: "imi vine pe limba sa spun ca Iona sunt eu Cel care traieste in Tara de Foc este tot Iona, omenirea intreaga este lona, daca-mi permiti, Iona este omul in conditia lui umana, in fata vietii si in fata mortii".




La o prima lectura, actiunea ar putea fi rezumata astfel: Un pescar sarac, Iona, pe care norocul mereu il ocoleste, sta in gura unui peste urias si isi arunca navodul intr-o mare ostila, care refuza sa-i dea macar un peste (sau, poate, si-a pierdut capacitatea genetica originarA).

Omul vorbeste cu dublul sau launtric, intreaga "actiune" fiind un solilocviu cu profunde implicatii filosofice.

La un moment dat, gura pestelui se deschide si Iona este proiectat in adancurile stomacului sau, ai carui pereti antrenati in "vesnica mistuire" alcatuiesc un spatiu inchis, angoasant, un labirint din care omul va incerca sa se elibereze. Spintecand burta primului peste, Iona constata ca a nimerit intr-o alta burta (cea a pestelui al doilea care intre timp il inghitise pe primuL). Tentativa de eliberare se repeta, in final, omul ajungand pe o plaja pustie inconjurata de un orizont format din burti de peste.



Tema piesei este singuratatea, nelinistile si framantarile omului confruntat cu propriul destin. Textul este inspirat din mitul biblic al omului inghitit de peste, caruia Marin Sorescu ii da o alta semnificatie.



Subiectul fabulei biblice se intalneste in piesa lui Marin Sorescu numai ca pretext literar. Eroul lui Sorescu se afla inca de la inceput "in gura pestelui", neavand posibilitatea eliberarii, chiar daca el nu a savarsit niciun pacat. De altfel, parabola dramatica incifreaza un sens ascuns, ce conduce spre conditia tragica a omului modern, marcat de neliniste, de spaima, urmarit de o vina pe care " nu si-o cunoaste si nu o va afla niciodata.

Structura textului dramatic

Piesa este alcatuita din patru tablouri: primul si ultimul se desfasoara afara, in exterior, iar in tablourile doi si trei, actiunea are loc in burta pestelui. Rolul indicatiilor scenice (didascaliiloR) este de a ajuta la clarificarea semnificatiilor simbolice si de a oferi un sprijin pentru intelegerea problematicii textului.



Constructia si compozitia subiectului dramatic

In Tabloul I, actiunea se petrece afara, Iona fiind un pescar ghinionist care isi doreste sa prinda pestele cel mare - sa i se intample ceva spectaculos, sa fie norocos, fericit, fiind satul de "fatele" prinse pana atunci - satul de evenimentele banale, de intamplarile marunte ale vietii.

Poeziile poetului Marin Sorescu