Biografie - cronologie George Topîrceanu

Poet, prozator, publicist, autorul a fost etichetat grabit ca un poet umorist, cu disponibilitati catre parodie, care i-au adus, de fapt, o celebritate superficiala alimentata de degustatori neavizati ai poeziei. Si din partea criticii literare s-au manifestat pareri contradictorii, unele surprinzatoare. Topirceanu ramane un liric camuflat, un sensibil visand la sublim, dar temandu-se de grotesc. Umorul sau drapeaza mai totdeauna o vibratie lirica remarcabila, autocenzurata.

Volume de versuri:

Balade vesele, Bucuresti, Editura Alcalay, (1916);
Parodii originale, Bucuresti, Editura Steinberg & fiu, 1916;
Strofe alese. Balade vesele si triste, Iasi, Editura Viata Romaneasca, 1920;
Migdale amare, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1928.


1886

La 20 martie se naste la Azilul "Elena Doamna din Bucuresti Gheorghe Topirceanu, al doilea copil al lui Ion si al Paraschivei Topirceanu. Parintii lui Topirceanu au fost originari din partile Sibiului, mama din Saliste, iar tata din Ocna. Mama, nascuta Cosma, mai fusese casatorita cu un anume Mateescu, de la care a avut doi copii si de care s-a despartit, casatorindu-se apoi cu tatal viitorului poet. Cu Ion Topirceanu, in afara de Gheorghe, Paraschiva a mai avut doi copii, Ralita si Alexandrina.
Familia se gasea in Bucuresti, pe strada Cotroceni. Tatal a schimbat mai multe meserii, printre care si aceea de cojocar, iar mama ajunsese maestra tesatoare de covoare la Azilul "Sfinta Elena.

1888-l898

In aceasta perioada, familia Topirceanu peregrineaza, determi-nata de schimbarea locului de munca, prin diferite localitati: Schitul Horezu (Vilcea), din nou la Bucuresti, Armasesti (Ialomita), Schitul Valeni (Arges), Namaiesti (Muscel). Copil fiind, viitorul poet parcurge si el acest itinerariu. Cu toate acestea, cea mai mare parte a copilariei si-o petrece, impreuna cu bunica sa (devenita calugarita, maica Tina), la Schitul Valeni de la Namaiesti, impreuna cu familia, care se stabileste definitiv aici. Topirceanu urmeaza clasa I si a II-a primara la Bucuresti (o scoala marginasa, peste drum de cazarma Malmaison), iar urmatoarele (a IlI-a, a IV-a si a V-a) la Suici-Arges, pe Valea Topologului. Anii copilariei, mai ales cei petrecuti in tulburatorul peisaj natural al plaiurilor muscelene, vor lasa urme adinei in amintirea si sensibilitatea poetului.

1898-l901

G. Topirceanu este elev la liceul "Matei Basarab din Bucuresti, unde-l are profesor pe omul politic si publicistul C. Banu, viitorul director al revistei Flacara.

1901

De la liceul "Matei Basarab, Topirceanu trece la liceulinternat "Sf. Sava, unde devine coleg cu poetul Minai Cruceanu. Din aceasta perioada dateaza primele incercari poetice, scrise sub vadita influenta a lui Eminescu, simtindu-se atras, totodata, de lirica romantica a lui Byron si de Imnurile pagine ale lui Duiliu Zamfirescu.

1905

Debuteaza, semnind G. Top., in Duminica, o revista populara, pentru ca apoi sa frecventeze, intre 1906 si 1907, publicatii de orientare samanatorista, precum Revista ilustrata, Revista noastra, Tribuna din Arad si altele.

1906

Termina liceul si se inscrie la Facultatea de litere si filozofie, ale carei cursuri insa nu le urmeaza, fiind constrins de nevoile vietii materiale. Citeva luni preda ca suplinitor la scoala .Arhiereul Calist.

1907-l909

Perioada agitata si bogata in evenimente marunte insa hotaritoare pentru conturarea personalitatii artistice a poetului; mic slujbas, institutor, suplinitor, satisfacerea stagiului militar. in aprilie 1909, numit copist la "Casa Bisericii, se inscrie la Facultatea de drept. Publica poezii de inceput, in afara de periodicele citate mai sus, la Samanatorul, Ramuri si Neamul romanesc literar, precum si la Viata literara si artistica, revista condusa de George Cosbuc.

1909-l910

Debutul in Viata romaneasca din Iasi (un insemnat numar din "balade vesele si din "parodiile originale, Raspunsul micilor functionari, Oda sobei mele, Noapte de mai, Balada chiriasului grabit, Romanta automobilului, Noapte de august etc.) si inceputul prieteniei cu Garabet Ibraileanu. Are o scurta colaborare la revista Viata sociala condusa de N. D. Cocea, unde publica poemele Noapte de Mai, Balada chiriasului Grabit si Balada popii din Rudeni.

1911

La invitatia lui Ibraileanu, in toamna, poetul se muta la Iasi, in calitate de subsecretar de redactie al Vietii romanesti. Ca atare, de acum incolo, colaborarea la revista ieseana cu poezii proprii, cronici, recenzii, note etc, va fi statornica, destinul literar al poetului fiind legat de miscarea literara ieseana. Tot in aceasta perioada are loc inceputul strinsei prietenii cu Mihail Sadoveanu si o cunoaste pe Alexandra Gavrilescu, viitoarea poeta, "botezata de Sadoveanu cu pseudonimul literar Otilia Cazimir.

1912

Se casatoreste, in februarie, cu Victoria Iuga (nascuta la 24 aprilie 1882), iar la 1 aprilie, se naste fiul lor, Gheorghe.
Editeaza, impreuna cu M. Sevastos, revista Teatrul.

1913

In timpul razboiului balcanic, participa la "campania din Bulgaria, ale carei ecouri directe sint consemnate in Jurnalul din campania din Bulgaria, pastrat in manuscris de catre Otilia Cazimir.

1914

Topirceanu participa, impreuna cu prietenul sau Mihail Sadoveanu si alti scriitori ieseni la o serie de sezatori literare. Reia studiile de filozofie, intrerupte din cauza razboiului.
1916 Este anul in care poetul publica doua volume, indelung pregatite pentru tipar: Balade vesele (Editura Alcalay, Bucuresti) si Parodii originale (Editura Librariei), H. Steinberg et Fiu, Bucuresti).

Este momentul deplinei consacrari artistice a lui G. Topirceanu, fapt invederat si de o seama de articole aparute in presa vremii, semnate de Liviu Rebreanu, Felix Aderca, Petre Locusteanu si altii. Este incorporat si trimis pe front, luind parte la luptele de la Turtucaia, unde va cadea prizonier din primele zile, fiind dus intr-un lagar din Bulgaria si, apoi, bolnav, in spitalul "Hotel Europe din Sofia.

1918-l919

Ia sfirsit prizonieratul, poetul intorcindu-se in tara, poposeste citva timp in Bucuresti, apoi se intoarce la Iasi. La Bucuresti, impreuna cu Eugen Todie, scrie textul de revista teatrala A fost un vis.
In ziarul Lumina, condus de Constantin Stere, publica Amintiri din campanie, din viitoarea carte Amintiri din luptele de la Turtucaia, si o serie de poezii, intre care si Balada mortii. in locul Vietii romanesti, care isi incetase aparitia din august 1916, la Iasi apare insemnari literare, avind ca redactori pe M. Sadoveanu si G. Topirceanu. Aici, poetul publica poezii (balade, parodii, rapsodii), cronici si numeroase note polemice, majoritatea acestora din urma fiind indreptate impotriva lui Eugen Lovinescu si Octavian Taslauanu.
Apare la editura Alcalay, cartea Amintiri din luptele de la Turtucaia.

1920

Reapare, in august, Viata romaneasca, unde Topirceanu va avea functia de prim-redactor, vechiul cerc al revistei largindu-se cu nume ca Al. Philippide, Demostene Botez, Mihai Ralea, Ionel Teodoreanu, Al. O. Teodoreanu. Pina la mutarea ei la Bucuresti, G. Topirceanu va unul dintre principalii conducatori ai revistei.
Apare cartea in ghiara lor (Amintiri din Bulgaria) si Schite usoare (Ed. Socec, Bucuresti), precum si editia a Ii-a a Baladelor, sub titlul Strofe alese. Balade vesele si triste.

1921

Traduce Visul unei nopti de vara de Shakespeare, care apare la Iasi.
Parodii originale apar in editia a Ii-a la Editura Librariei H.
Steinberg et Fiu, Bucuresti.
Redacteaza Lumea literara si artistica, supliment al
ziarului Lumea. impreuna cu Otilia Cazimir, redacteaza citeva numere din Lumea umoristica.
Colaboreaza la saptaminalul Lumea-bazar, cu articole ce vor intra in volumul Scrisori fara adresa si cu poezii:
Acceleratul, Balada unui greier mic. Tot in paginile acestei publicatii se desfasoara polemica poetului, nu o data lipsita de obiectivitate, cu Camil Petrescu, care, la rindul
lui, raspunde in Cuvintul liber.
Participa, mai ales impreuna cu Mihail Sadoveanu si Demostene Botez, la expeditiile cinegetice prin Moldova.
Devine un pasionat colectionar de arme si un inventator, mai ales in domeniul stereoscopici si al fotografiei.

1927

Scrie si citeste de mai multe ori in public, cu mare succes, conferinta umoristica Bacilul lui Koch. Publica editia a IlI-a a Parodiilor originale.
Apare volumul Interpretari (Editura Casei Scoalelor) de M. Ralea, in care este cuprins si aticolul G Topirceanu.

1928

Colaboreaza la revista Bilete de papagal a lui Tudor Arghezi. Apare volumul de poezii Migdale amare, Editura "Cartea Romaneasca. La aceeasi editura apare si editia a IlI-a a volumului Balade vesele si triste.
1930 in acest an apare cartea de proza Scrisori fara adresa, la Editura "Nationala S. Ciornei. Topirceanu este numit inspector general teatral pentru Moldova.

1931

Apar Migdale amare, ed. a Ii-a, "Cartea romaneasca, si Balade vesele si triste, ed. a IV-a, in aceeasi editura. Scrie revista teareala Bonsoir, Iasi.

1932

La 21 septembrie, poetul este definitivat in calitatea pe care o detinea mai de mult, de inspector special al teatrelor de pe cuprinsul Moldovei.
Devenita populara, cartea sa Parodii originale apare la "Cartea romaneasca in a IV-a editie.
Parca pentru a pune capat posturii de "chirias grabit a lui Topirceanu, Demostene Botez ofera poetului o casuta pe strada Ralet.

1933

La invitatia cercului "Libertatea din Bucuresti, tine aici conferinta Cum am devenit moldovan?, in care sint prezente numeroase confesiuni si marturii autobiografice.

1934

In Revista Fundatiilor (I, nr. 3, martie) apar primele fragmente din romanul fantastico-satiric, ramas neterminat, Minunile Sfintului Sisoe.
1935 La Universitatea din Iasi sustine conferinta Cum am devenit iesean?, cu foarte putine modificari fata de cea tinuta la invitatia cercului "Libertatea.

1936

La propunerea lui Mihail Sadoveanu, scriitorul este ales membru corespondent al Academiei Romane.
Apare Pirin-Planina - Episoduri tragice si comice din captivitate, la "Nationala S. Ciornei. in Insemnari iesene (I, nr. 10) apar fragmente din Minunile Sfintului Sisoe. Face parte in continuare din conducerea revistei insemnari iesene.

1937

Intr-o stare fizica destul de proasta, istovit de boala, beneficiind de o suma obtinuta de Mihail Sadoveanu de la Ministerul Artelor, poetul pleaca la Viena pentru tratament, insotit de devotata Otilia Cazimir. Instalat la Hotel Schweitzerhof, o pensiune de familie din strada Bauernmarkt, 22, va ramine timp de sase saptamini (25 febr. - 30 martie) si va fi ingrijit de profesorii Jagic (Spitalul Blutambulanzklinik) si celebrul Otto Porges. intors la Iasi, in ziua de 7 mai, pe la orele doua dupa amiaza, la virsta de 51 de ani, in casuta sa din strada Ralet, poetul moare doborit de un cancer hepatic. Ultimele cuvinte ii sint adresate prietenei sale de-o viata, Otilia Cazimir: "inchide fereastra, ca nu pot muri din cauza miresmei de liliac!

Poeziile poetului George Topîrceanu