Studiile pentru lamurirea personalitatii lui Eminescu sunt tot mai numeroase, ceea ce este imbucurator, insa trebuie sa desprindem din ele o invatatura: pentru a se ajunge la scop nu e nevoie de alunecare spre frazeologie deliranta sau de speculatie pseudo-filozofica mai mult ori mai putin obscura, ci de informatie sigura, corecta si controlabila.
Manuscrisele poetului, revistele la care el a colaborat, curentele de idei ale epocii, cultura straina ce si-a asimilat-o, pot fi cercetate si duc la cunoasterea lui Eminescu din punct de vedere istoric si estetic, intrucat ele ne arata si faze'e de dezvoltare ale activitatii, si procesul de creatie al celor mai insemnate opere publicate de autor ori editate dupa caietele lui.
Lucrarea de fata, o editie noua a celei din 1936, cauta sa scoata in relief ce-l leaga pe Eminescu de literatura noastra populara. Numai prin insusirea a ceea ce este autohton poetul a ajuns la conformitate in simtire, gandire si aspiratii cu neamul sau si i-a devenit cel mai insemnat reprezentant poetic. Cercetarea activitatii lui folcloristice ne arata cum Eminescu si-a asimilat literatura populara din toate provinciile romanesti, a savarsit in cugetul sau o sinteza de limba vorbita pretutindeni in ce avea ea mai colorat si mai armonios, si-a imbogatit campul inspiratiei, si-a nuantat sensibilitatea poetica. Contactul direct si indelung cu productiile poporului l-a dus si la conceperea unei literaturi nationale pe baze autohtone. Iata de ce studierea documentelor scoate la iveala nu numai numeroase si variate culegeri populare, ci si incercari de prelucrare a materialului si de imitare a lui, pentru a se ajunge la noi creatii literare. Cunoasterea acestei activitati folcloristice este absolut necesara pentru lamurirea a ceea ce in general se numeste fenomenul Eminescu. De aceea incercam sa alcatuim o editie completa bazata pe toate izvoarele sigure ce se cunosc pana acum.
Despre activitatea folcloristica a lui Eminescu se stia foarte putin pana in 1902. Culegerile publicate in Convorbiri literare dupa moartea poetului au fost reproduse in voi. Poezii, ed. Sara-ga, dar despre imensul material din manuscrise nu se stia nimic. in ianuarie 1902 caietele lui Eminescu au fost incredintate Academiei Romane de Maiorescu. Evenimentul acesta a survenit in plina miscare samanatorista si a avut o influenta deosebita in deschiderea de noi cai de cercetare asupra lui Eminescu. in Samanatorul, I, 1902, 28 aprilie, p. 341, apare imitatia populara Ursitorile, reprodusa dupa ms. de Nerva Hodos si Chendi. Tot acestia reproduc in aceeasi revista, la p. 350, povestirea Borta-vantului, iar la 5 mai, tot aici. Poezii populare din colectia Eminescu. Probabil Chendi face sa apara cateva din culegerile inedite in Viitorul, Iasi, I, 1902, 5 aprilie. in Convorbiri literare, XXXVI, 1902, nr. 4, publica dupa ms. Codrule, Maria-ta Cateva reproduceri dupa manuscrise ajung la cunostinta publicului prin voi. Poezii postume, publicat de Nerva Hodos in 1902 (editie noua de Chendi in 1908). in sfarsit editia Literatura populara, 1, publicata de Chendi in 1902, insemneaza o data pentru cunoasterea lui Eminescu in acest domeniu.
Chendi, prin lucrarea lui, a pus in evidenta munca de culegere si de prelucrare a lui Eminescu in legatura cu fondul popular autohton si pentru intaia oara s-a putut intrevedea locul literaturii populare in preocuparile poetului inca din epoca adolescentei. Chendi a facut o lucrare de popularizare si aceasta explica lipsurile editiei.1 A alcatuit o antologie folcloristica, n-a aratat variantele din diferite manuscrise si nici prefacerile succesive pe care Eminescu le-a adus multor culegeri; a indepartat cu totul informatia precisa si a facut astfel cu neputinta controlul si confruntarea textelor; urmarind si un scop didactic, a clasificat culegerile pe grupe si nu numai a distrus astfel viata interioara a fiecarui manuscris, dar ne-a pus si in imposibilitate de a urmari in timp si spatiu activitatea folcloristica a poetului.
Desi studiul introductiv al lui Chendi cuprinde informatie istorico-literara noua si atinge probleme de mare insemnatate, nu s-a bucurat din partea cercetatorilor literari ai epocii de atentia pe care o merita. Mentionam de asemenea si numeroasele variante din alte culegeri de folclor, cu care este adnotata editia, metoda noua pe atunci la noi, si ne-am folosit de ele, aducandu-le completari.
Nu se pot spune insa cuvinte de lauda pentru felul cum a fost transcris materialul dupa caietele de la Academie. Nu insistam asupra acestui lucru, caci editia noastra din 1936 a facut din textul corect un bun comun raspandit prin editorii ulteriori.
Editia de Literatura populara pleaca direct de la izvoare. Manuscrisele lui Eminescu si Convorbiri literare au fost cercetate si s-a extras tot ce este in legatura cu folclorul. Voind sa punem la indemana cercetatorilor literari materialurile folcloristice complete si controlabile, am indicat si locul unde se afla fiecare culegere. La fiecare poezie reprodusa am aratat variantele din diferite manuscrise, prelucrarile eventuale facute de Eminescu, variantele asemanatoare din alti folcloristi. Am reprodus doine, hore, strigaturi, balade, colinde, oratie de nunta, ghicitori, proverbe si locutiuni, povesti in proza in forma lor populara, imitatii si prelucrari care pleaca de la motive ori modele populare. N-am reprodus culegerile triviale pe care poetul, in pasiunea lui de folclorist, le-a cuprins in caietele Iui. De altfel, sunt mult mai putine decat se credea obisnuit si parte par sa fie mai mult productii lautaresti de mahala. Cantecele de lume, irmoasele formeaza colectii compacte. Sunt, desigur, alaturi de autentica poezie populara. Perpessicius le-a dat loc in editia sa din 1963 (Volumul VI din Opere de EminescU) si il urmam in aceasta cu informatie mai ampla, mai ales fiindca isi au valoarea lor pentru cunoasterea societatii noastre in sec. al XlX-lea, dupa cum reiese limpede din studiul lui Ovidiu Papadima, Anton Pann "Cantecele de lume si folclorul Bucurestilor", Bucuresti, 1963. Sublinieri cu creionul rosu arata interesul lui Eminescu pentru unele irmoase. Un ms. anonim de astfel de productii s-a pastrat chiar in caietele lui Eminescu, iar studiul Iui Al. Elian, Eminescu si vechiul scris romanesc, in Studii si cercetari de bibliologie, I, Bucuresti, 1955, ne-a imbogatit cunostintele in privinta manuscriselor de cantece lautaresti care au apartinut poetului si au fost donate de Maiorescu Academiei Romane.
Intre culegeri, in manuscrise, se afla si fragmente de poezii populare. Si pe acestea le-am reprodus, caci si ele vadesc interesul lui Eminescu pentru unele expresii ori motive. Poate avea intentia sa completeze aceste fragmente atunci cand i s-ar fi dat prilejul.
O chestiune care ne-a preocupat este aceea a ordinei de publicare a materialului. Fireste, din punct de vedere didactic, ar fi fost util sa grupam cantecele populare pe specii, asa cum au facut Chendi si Perpessicius, dar judecand ce am fi pierdut fata cu folosul, am renuntat la astfel de clasificari. Fiecare manuscris cu culegerile din el, indiferent de specia literara a acestora, apartine unei epoci de activitate pe care o putem data uneori sigur, alteori cu probabilitate, iar poeziile con-stituiesc de multe ori grupe de culegeri din Moldova, Ardeal ori Banat si ne permit sa urmarim si peregrinarile sufletesti ale poetului de-a lungul provinciilor. In afara de aceasta, unele poezii, desi de specii deosebite, sunt cuprinse de Eminescu in aceeasi grupare. Ele formeaza suite de culegeri. Redam in editia de fata culegerile asa cum le-a scris Eminescu, ele fiind culese in acelasi timp, acelasi loc si auzite de la aceiasi oameni. Avem astfel in fata ochilor imaginea unui joc la tara cu succesiunea fara ordine precisa de doine, hore, strigaturi. Si in felul de transcriere al lui Eminescu se poate observa uneori unde lautarul, cu instrumentul lui, a marcat o oprire si o tranzitie. Mai mult deci decat interesul didactic, ne-a preocupat viata intima a spiritului lui Eminescu in munca de culegere si comunicarea Iui cu manuscrisele pe care le revede de mai multe ori, pentru a le da chiar prefaceri si completari, stapanit de naluca frumusetii. Fireste a trebuit sa renuntam la pastrarea stricta a ordinei cand aceeasi culegere revine in mai multe manuscrise. Am format grupe aparte pentru balade, colinde, imitatii, povesti in proza, proverbe si locutiuni, ghicitori care prin insasi natura lor sunt ceva deosebit de cantecele populare, doine si hore.
Culegerile asa cum sunt facute si cum au aparut din pricina imprejurarilor de viata care nu i-au permis lui Eminescu sa si le publice singur, prezinta mai intai un interes de istorie literara si numai in al doilea rand constituiesc o problema de folclor. Si editia de fata nu trateaza diferite chestiuni generale pe care le suscita domeniul folclorului in stadiul actual al stiintei, ci vrea sa fie un document istoric precis pentru cercetarea dezvoltarii intelectuale si artistice a poetului.
Pentru stabilirea activitatii lui Eminescu in domeniul folclorului este necesara studierea manuscriselor de la Academie, ceea ce nu este fara greutati. Unele manuscrise ni s-au pastrat complete si pot fi usor consultate si se poate stabilii pe baze sigure si datarea lor. Altele sunt formate din foi variate ca format si cuprins. Si aceste foi au facut parte din caiete omogene, dar nefiind legate, s-au amestecat. incredintate Academiei dupa moartea poetului, au fost legate la sir, fara nici o ordine si au constituit actualele caiete eterogene, greu de cercetat, pe care le cunosc toti cei pe care pasiunea intelectuala i-a indemnat sa se documenteze asupra operei poetului.
1. Caietul 2254 e din 457 foi diferite, apartinand mai multor epoci. Cuprinde o ciorna fragmentara din Calin Nehunul in versuri la f. 72 bis care a facut parte din acelasi caiet cu ff. 157 si 160 din ms. 2262. La f. 27 se afla Scena, schitare dramatica bogata in elemente de basm popular. Dupa ortografie e din epoca tineretii, poate chiar dinainte de studiile la Viena.
La f. 202, notarea unei piese Cenusotca. Sunt insirate numele personajelor, dar nu ni se dau relatii despre actiune. Se intrevede intentia de a transpune in domeniul dramatic fapte de basm. Pare dintr-o epoca mai tarzie, de dupa inapoierea in tara.
2. Caietul 2255, miscelaneu. Foile 424-433, in legatura cu balada Serdariu.
3. Caietul 2257 e un miscelaneu din 459 foi. Materialul variat este din epoci diferite. La f. 177 sunt imitatii dupa productii populare. Foile 176-l79, dupa format si hartie, au facut parte din acelasi caiet. La f. 178 si o nota marunta despre Toma Nour. Foile 250, 286, 287, cuprinzand proverbe si locutiuni, au facut parte dintr-un singur caiet.
4. Caietul 2258 e din 263 foi diferite din mai multe epoci. La ff. 169-l70 v, 174 v, 176-l78 v, sunt ciorne fragmentare pentru Fata in gradina de aur. Aceste foi au facut parte din acelasi caiet impreuna cu ff. 37-40 din ms. 2262. La f. 169r este o scrisoare a lui Eminescu din Berlin catre tatal sau, in legatura cu inapoierea acasa. Foaia 180, cu schitarea unei povesti si cu rezumatul basmului Calin Nebunul, este dupa ortografie de prin 1869.
5. Caietul 2259 si el din foi diferite cu material din mai multe epoci. LAf. 240, un fragment din Miron si frumoasa fara corp, a facut parte din acelasi caiet cu foile 40v-41, 42 si 44 din 2262, unde se afla alte fragmente din povestire. Este de prin 1874. La f. 366 r. si v. material pentru Calin-File din poveste.
6. Caietul 2260, miscelaneu din 329 foi, cuprinde bogat material popular autentic ori prelucrat de poet. Foile 303-310 au facut parte din acelasi caiet si se afla intercalate intre productii din epoci diferite, scrise pe hartie de format si calitate variate. La f. 303, in coltul din dreapta, Eminescu a scris cu cerneala rosie: "Poezie populara". Pe foile 304-310 sunt lipite pagini din publicatii; ff. 305-307 sunt din Foaia Soc. pentru Ut. si cultura rom. in Bucovina III, 1867, pp. 138-l41. Singura culegerea Iepsoara (dupa Toroipanul, noteaza EminescU) este scrisa de mana poetului. Din caietelu! ff. 303-310 au facut parte si foile 138-l42 care cuprind o Colinda si un fragment din Plugusorul.
Paginate de Eminescu l-7, foile 160-l66 constituiesc un caiet intercalat intre productii de alt gen. Printre culegeri autentic populare se afla aici si fragmente din Spitalul amorului (Fata trecuta, Muierea cu barbat leneS) si din diferite cantece de lume. Unele versificari sunt exercitii de-ale poetului dupa model popular.
Foile 175 si 212 cuprind fragmente din Cantece de lume, care se afla in intregime in ms. 2306 si ms. 2277. Foile 147 si 194 cuprind material pentru doina Ce sta vantul sa tot bata. O parte din versurile f. 147 sunt reluate in ms. 22761, ff. 16 si 179. Cum ms. 2276 I e din 1878 si urm. foaia 147 este anterioara.
Foile 285-301 cuprind versificarea Musatin si Codrul, iar ff. 274-284, incercarea Ursitorile. Sunt de dupa 1878, caci au pentru unele parti variante anterioare in ms. 2276 I si ms. 2308. Foaia 247 cuprinde proverbe si este razletita aici, asemanatoare cu alte cateva foi tot din ms. 2260, dar cu material de alt gen. in acelasi ms. se mai gasesc incercari in gen popular, imitatii si variante la diferite culegeri, la ff. 34-36, 40, 58 v. Foile 313-325 alcatuiesc un caiet format mare, scris pe doua coloane. Sunt culegeri transmise poetului, care in buna parte se afla trecute, cu prefaceri, in manuscrisele 2276 I, 2277, 2284, 2285, 2306. Caietul acesta anonim prezinta particularitati fonetice moldovenesti; greselile de ortografie arata cultura redusa a culegatorului. Avem a face probabil cu o achizitie facuta de Eminescu in epoca de lucru pentru societatea literara Orientul.
7. Caietul 2261 este format din 337 foi diferite si cuprinde material popular la f. 113v. de prin
1877-l878. O poezie de aici are o varianta de mai tarziu in ms. 22761. La f. 305 este La mijloc de codru des, intr-o forma apropiata de textul din Conv. Ut., XVII, 1884, 1 febr., posterioara variantelor din ms. 2276 I, ff. 20v si 22. La f. 306 este Ce te legeni codrule intr-o varianta asemanatoare cu aceea din ms. 2276 I, f. 31 si putin deosebita de textul din Conv. Ut. XVII, 1884, 1 febr.
8. Caietul 2262. miscelaneu din 217 foi, cuprinde mult material. Foile 64-66, 94-95, 98, 10l-l02,117, 123-l24,143-l50 au facut parte din acelasi caiet. La ff. 64 si 147 sunt culegeri pe care Eminescu le citeaza, cu mici prefaceri, in O tragedie tiganeasca din Curierul de lasi, 1876, nr. 79, toate fiind deci dinainte de 1876. Culegeri de la ff. 66, 98 si 130 sunt reluate in ms. 2276 1. La f. 123 este Cantecul strainatatii, din care Eminescu citeaza o parte, cu mici modificari, in articolul Rapirea Bucovinei din Curierul de lasi, 30 sept. 1877. Aceste foi sunt de format mare, jumatati de coala, transcrierile sunt facute cu cerneala, scris ingrijit. Si compozitii eminesciene cu creionul.
Foile 125-l36 constituiesc o parte dintr-un caietel destinat numai culegerilor populare. Partea din el ce ni s-a pastrat este intercalata intre productii de alt gen, scrise pe foi mari. Si culegerile de aici sunt scrise ingrijit cu cerneala. Se poate stabili data lor aproximativa, caci dintr-o culegere de la f. 135v. Eminescu citeaza doua versuri in O tragedie tiganeasca, loc. cit. Alte culegeri sunt transcrise cu prefaceri in ms. de dupa 1876 ca 2276 I si 2882. La f. 9 este Basmul lui Arghir. scris prin 1868-l869 (v. St. Cacoveanu, Eminescu in Bucuresti in 1868-l869, in Luceafarul, Pesta, IV, 1905, 1 febr. p. 62). Foaia 9 a facut parte din acelasi caiet cu foaia 52, unde avem ciorna unui sonet pentru Carlotta Patti, din epoca studiilor la Viena. Foile 37-40 cuprind o cioma fragmentara pentru Fata din gradina de aur si sunt de prin 1874.
Foile 157-l60 cuprind ciorne fragmentare din Ca/m/Ve/wii//. Foile 20,90,105-l09,161,192 cuprind material pentru Calin - File din poveste. La ff. 44v-40v-41r si v.-42r se afla o parte din Miron si frumoasa fara corp. La f. 138 v. se gasesc cateva locutiuni, iar la f. 143 cateva cimilituri. Alt material la ff. 22, 69, 137, 187. Pentru cunoasterea materialului popular sunt de interes si ff. 190 si 191. Pentru una din foi se poate stabili o data precisa. Astfel o ciorna la Ce sta vantul sa tot bata de la f. 69 este scrisa pe verso unei hartii oficiale din iunie 1874. Culegerile 291 si 292 sunt vadit suite de cantece populare.
9. Caietul 2266 din 163 foi. La f. 163 Legenda Luceafarului.
10.Caietul 2268 bine legat ni s-a pastrat in intregime. La f. 19 este o ciorna fragmentara pentru Fata in gradina de aur, la f. 16 un fragment in versuri din Frumoasa Lumii, la ff. l-l4, incepand de la sfarsitul caietului, este basmul Calin Nebunul in versuri. Cioma de la f. 19 e posterioara acelora din caietele 2258 si 2262 pentru Fata in gradina de aur. Materialul din 2268 este de prin 1874-l876.
11. Caietul 2270 din 163 foi s-a pastrat in intregime si curpinde material variat de mecanica, matematica, electricitate si insemnari sociale de prin 1877. La ff. 78, 82, 83 sunt ciome pentru Musatin si Codrul, iar la ff. 68, 76v-81, pentru Miron si frumoasa fara corp.
12. Caietul 2275, un manuscris intreg de 175 foi, destinat de poet locutiunilor oranduite dupa alfabet. Eminescu a completat numai literele A, O, U. Este din epoca revizoratului, dupa date precise; la f. 118v; 13 august 1875; la f. 119; 1875 dec. 2; Ia f. 127v; Sipote, 29 nov. 1875. Paginile 3-4, 65, 102-l03, 142 cuprind locutiuni.
13.Caietul 2276 I este intreg din 343 foi. Culegerile de la ff. 14, 18, 68 si materialul prelucrat sunt de prin 1878-l880. Din 1881 sunt transcrierile de culegeri de la f. 71 sub titlul "Cornul lui Hiion", si tot asa culegerile reproduse dupa alte manuscrise la f. 123, puse sub acelasi titlu. Ne-am fi asteptat ca sub titlul "Cornul lui Hiion" sa se afle culegeri noi si complete. Pe toate insa Ie aflam in alte ms. Reproducem cu datele necesare pe cele de interes lingvistic ori care arata preocuparea de prefaceri din partea lui Eminescu. Iata cum se prezinta gruparea de 19 versificari: 1. Ma cutremur cand gandesc, 2. Ramai, puica, sanatoasa si 3. Cine-mi spune "Puica vine" (Ms. anonim nr. 1); 4. Nu stiu luna-i lumninoasa; 16. Luna, luna, stea frumoasa si 17. De cand puica ne-a lasat (Ms. an.nr.15); 5. Sarmana inima mea (ms. an. nr. 24); 6. Ctne-au starnit catania (Ms. an. nr. 28); 7. Nu ma pedepsi, stapana si 8. Cand cu tine eu in brate (Ms. Cantece de lume 2306 si 2308); 9. imi spunea gura iubirii si 13. Asburat a mea iubire (Cantece de lume 2308); 10. Frunza verde salcioara (Ms. an, nr. 4); 11. De vreme ce lecuiesti si 12. Frunza verde de mar dulce (Ms. an. nr. 5); 14. Nu imbla cernita (Ms. an. nr. 9); 15. Hai, Marie,-n deal la Smil (Ms. an. nr. 10); 18. Frunza verde de orez si 19. Sui, maicuta-n, deal la cruce (Ms. an. nr. 16). La ff. 132-l36 se afla cateva culegeri noi amestecate cu exercitii in ritm popular. Alt material popular se afla la ff. 143-l55 si 179. incepand caietul de-a-ndoaselea, Eminescu scrie cateva culegeri la ff. 300v.-297v. Unele se afla in ms. anterioare ca 2260 si 2308. Una din culegerile de aici este in legatura cu Osman Pasa, epoca razboiului Independentei. Date precise la f. 13: "Claponul", "Noaptea furtunoasa", "Plevna". La f. 46 este poezia O, mama, datata 1 ian. 1880. La f. 69 este o insemnare din 9/21 martie 1881. Caietul 2276 I este in intregime un fel de manuscris-laborator, in care poetul transcrie productii din caiete anterioare, le preface si apoi le trece pe curat in alte caiete. Aici se afla si cele mai multe ciome pentru compozitii de gen popular si cu motive populare ca Ursitorile, Povestea Dochiei si Ursitorile, Ce te legeni, codrule. La mijloc de codru des si altele.
14. Caietul 2276 11 este intreg, cartonat. La f. 41 se afla un mic fragment din Calin Nebunul, o redactie de tranzitie spre cea din ms. 2268. Alte foi afara de 41, cuprinzand probabil pasaje tot din Calin Nebunul se vede bine ca au fost rupte din caiet. Apartine epocei studiilor la Berlin si cuprinde si note germane de istorie si cosmogonie indica.
15. Caietul 2277 s-a pastrat complet. incepand caietul de la sfarsit, Eminescu a scris pe verso foilor 143-l39 diferite productii populare dupa ms. 2306, ms. 2308, 2276 I (si "Cornul Iui Hiion") si Ms. anonim. Numai "Nu-i condeiul", "Cu condacul" si "Pentru tine sunt in stare" apar acum intaia data in ms. 2277, formand cu celelalte o grupare folclorica. Parte din productii sunt cantece de lume. La ff. 69 si 115v. sunt compozitii eminesciene care pot fi puse in legatura cu doina Oliolio, codrutule din ms. 2283, f. 86v. Caietul, dupa materialul poetic ce-I cuprinde, este de prin 1877-l880.
16. Caietul 2278 din 83 foi cuprinde Ia ff. 70v.-74 poezii populare iar la ff. 74v.-77v. un fragment din basmul Vasilie -finul lui Dumnezeu. O parte din culegerile de aici au fost mai intai scrise cu creionul in ms. 2306, in epoca revizoratului. La ff. 18-20 este incercarea de tragedie Gruie Sanger, cu notarea personajelor si actiunii pe acte. Pentru datare, urmatoarele insemnari: Ia f. 28, o nota din 28 august 1876, la f. 79v. alta nota din martie 1880.
17. Caietul 2279 din 117 foi, legat, s-a pastrat in intregime. Cateva culegeri populare la ff. 3 si 100, una transcrisa dupa ms. 2262, f. 136. La f. 10 e ciorna poeziei De cate ori, iubito, care avea sa apara in Conv. Ut., 1 sept., 1879. La f. 26, incercare poetica in legatura cu intamplari de dupa razboiul Independentei. La f. 88, o scrisoare catre Veronica Miele, de dupa moartea lui Stefan Miele in august 1879. La f. 116, insemnari din ianuarie 1880. Culegerile de la ff. 3 si 100 apartin epocei 1878-l879.
18. Caietul 2280, de format mic, intreg cuprinde 35 foi. La f. 24 este doina Codrule, Maria-ta, la ff. 13-l4, un fragment versificat din basmul Frumoasa Lumii. La inceputul caietului sunt insemnari despre Hegel, din 3.V.1873. Materialul popular ar putea sa apartina tot epocii studiilor la Berlin.
19. Caietul 2281 ni s-a pastrat in intregime si este deosebit de important. Cuprinde la ff. l-24v. Fata in gradina de aur, la ff. 25v-50v. Miron si frumoasa fara corp, iar la ff. 69-71 diferite cantece de lume. Basmele in versuri sunt din 1874-l877, cantecele de lume de la 1877 inainte sunt in parte transcrieri cu remanieri dupa ms. 2306. La f. 69 este cantecul de lume inger cu par galben, deasupra caruia sta scris cuvantul "Acinorev", anagrama numelui Veronica.
20. Caietul 2282, intreg din 147 foi, cuprinde la ff. l-5 cantece de lume si productii populare transcrise dupa ms. 2262, 2276 I, 2306, 2308. Culegerile Pasarica, pasarica, Ma miram ce-mi place mie. Pentru ochi ca murele de la f. 4 au variante asemanatoare in ms. 2262, f. 125v, 132v., 135v. si in ms. 2276 I, f. 17. Primele doua poezii se afla exact, iar a treia cu o mica deosebire in v. 4 in Convorbiri literare, XV, 1881, 1 aprilie, p. 43, Analogii din Ut. pop. rom. Aceste analogii credem ca sunt publicate de St. Vargolici ca anexa la niste traduceri de cantece din literatura spaniola, dar i-au fost comunicate de Eminescu in al carui ms. Ie aflam sub mai multe forme. Dupa aparitia in Convorbiri literare, Eminescu si le-a retranscris in ms. 2282.
21. Caietul 2283 este un ms. intreg din 155 foi. La ff. 23-32 se afla Calin-File din poveste, la f. 86v. Oliolio, codrutule si cu material utilizat in Revedere, poezie aparuta in Conv Ut 1 nr, 1879. ' " '
22. Caietul 2284, de format mic si avand 64 foi, este inchinat in cea mai mare parte materialulu popular. Culegerile sunt numerotate de poet l-XLIII si constituiesc suite, asa cum erau cantat, de lautari. La ff. l-l3, poezii populare, la ff. 14-54 povestile in proza Calin Nebunul Frumoasa lumii, Borta-vantului, Finul lui Dumnezeu, la ff. 54v.-64 poezii populare. Parte din culegeri sunt reproduceri dupa ms. 2285 si 2286. Culegerile de la inceputul caietului s povestile in proza sunt din epoca 1869-l872, dupa ortografie. Culegerile de la sfarsit sunt d< mai tarziu, in orice caz anterioare primelor ciorne ale Scrisorii IU, caci pentru scrisoarea fiu. lui domnului este utilizata o culegere din ms. 2284, f. 60v.-61, M-oi trage langa cetate. La ffl 47v.-48v. este o ciorna fragmentara in versuri pentru Calin Nebunul, la ff. 4-8-9 estJ Plugusorul. Si culegerile reproduse dupa ms. 2285 si 2260, si cele pentru intaia data aparu J in acest ms. sunt ingrijit transcrise cu cerneala. Povestile sunt scrise dupa dictare si astfel -e explica numeroasele greseli de ortografie si prescurtari de cuvinte.
23. Caietul 2285, complet din 185 foi, cuprinde material popular la ff. 48v.-49, curat scris cerneala. Peste el, poetul a tras o linie cu creion albastru, dupa ce l-a transcris in caietul 2284. Materialul de la ff. 138v.-l39, scris tot asa de ingrijit cu cerneala, este trecerea aici cu mici prefaceri a unor poezii din manuscrisul anonim. Caietul 2285 cuprinde in cea mai mare partd note germane din epoca studiilor in strainatate. La f. 1 este o nota din 19 iulie 1871, la f. 97 este notat un calendar din 1872; si lucrari aparute in aceeasi vreme. La ff. 122v.-l23, un Gazel datat 30 dec. 1873.
24. Caietul 2286, ms. intreg din 98 foi, din epoca studiilor la Berlin, cuprinde la ff. 15v. si 23v. cantece triviale.
25. Caietul 2289, manuscris de format mic din 89 foi, este din epoca razboiului Independentei, cu insemnari despre Dobrogea, Muntenegru, Dardanele. La ff. 19-21 este cantecul Despartirea a doi iubiti, din care unele versuri sunt folosite de poet in compozitii din ms. 2276 I, f. 179.
26. Caietul 2290, manuscris de format mic din 89 foi, este din epoca studiilor in strainatate, din 1870-l872. La f. 37 se arata componenta comitetului studentesc de sub presedintia lui Neagoe. La f. 88v. sunt notate orele de prelegeri ale profesorilor Droysen, Lepsius, Duhring. La f. 18 este compozitia cu motiv popular Mandro, mandro, vrei nu vrei; la f. 69v. sunt culegeri triviale.
27. Caietul 229J, manuscris intreg de format mic din 72 foi, cuprinde insemnari germane din 1870-l872. La f. 27v. se mentioneaza o carte aparuta in 1871. La f. 20 este poezia populara Cat la luna, luna-i sus, scrisa cu creionul.
28. Caietul 2306 de format mare, din 170 foi, cuprinde insemnari din 16 oct. 1875, 11 dec. 1875, 11 martie 1876, 21 aprilie 1876. De la f. 56 inainte sunt insemnari din 1877-l878. La ff. 6-l0v, 2l-27 se afla colectia de Irmoase, cantece de lume. Parte din ele sunt transcrise cu modificari in manuscrise de mai tarziu. Culegeri populare la ff. 17, 29-35, iar la ff. 35-41 note pentru doua povesti. Culegerile triviale de la ff. 30-31 sunt transcrise de aici in ms. 2278.
29. Caietul 2307, manuscris complet de format mare din 184 foi, este de prin 1876. La ff. 28-35, intrebarile din partea Bucovinei si raspunsurile din partea hoerilor la 1782, document de care Eminescu se serveste in articolul Romania si Austro-Ungaria, aparut in Curierul de lasi, 1876, nr. 125-l30. La ff. 4-5, traduceri din Oxenstiema. Din Comedia cea de obste a acestora a aparut un fragment in Curierul de Iasi din 13 iunie 1876. La ff. 2-3, 26, 27, grupuri de "proverbe romanesti" scoase din lucrarea lui Iordache Golescu. Asupra acesteia, Eminescu atrage atentia lui J. Urban Jarnik, cand il cunoaste in 1879 (v. ed. Adrian Fochi, Studiul la ed. culegerilor, Jarnik-Barseanu, p. 23).
30. Caietul 2308, de format mare din 166 foi. La f. 65-80, o colectie de cantece de lume; la ff. 80-83, cateva culegeri populare autentice; la ff. 39v-40v. balada Serdariu, la ff. 80, 81, 83 balada Doncila. Parte din cantecele de lume reapar cu prefaceri in ms. 2282 si 2276 I. Caietul 2308 este de prin 1876, iar cantecele de lume sunt transcrieri dupa ms. 3153 aflat la Biblioteca Academiei in prezent si apartinand poetului dupa cum arata Al. Elian in Eminescu si vechiul scris romanesc, Studii si cercetari de bibliologie I, Bucuresti 1955. Balada Doncila din ms. 2308 este o transcriere dupa Istorie a unui viteaz anume Doncila din ms. 3078 de la Academia Romana si care a apartinut poetului, dupa cum arata Al. Elian, o. cit., p. 151.
|
In afara de caietele din Biblioteca Academiei Romane, un izvor sigur este revista Convorbiri literare, unde au aparut Fat-Frumos din lacrima la 1 si 15 noiembrie 1870 si cateva culegeri populare, in numarul jubiliar din martie XXV, 1892. Urmatoarea nota a lui Iacob Negruzzi: "Aceste poezii scrise de mana lui Eminescu sunt parte populare, culese din popor, parte compuse de el in forma populara. Versurile aceste au fost scrise tarziu, dupa ce se indreptase de intaia lovire de boala, intors din casa de sanatate Leidersdorfer din Viena." In acea epoca de unanima atentie pentru poet, Negruzzi va fi voit sa arate lumii ca si dupa inapoierea din casa de sanatate, Eminescu si-a continuat cu luciditate activitatea si in domeniul literaturii populare. Afirmatia lui Negruzzi este insa neintemeiata, caci din cele zece poezii reproduse, unele sub forma asemanatoare, altele cu mici deosebiri, se afla in ms. anterioare boalei 2255,2260, 2262, 2278, 2306. Numai pentru patru n-am gasit izvorul in ms., dar este de crezut ca s-au pierdut foile pe care fusesera scrise.
In Fantana Blanduziei nr. 6 din 8 ian. 1889 au aparut 11 culegeri insotite de nota:"Din colectia poeziilor populare adunate de dl M. Eminescu". Au fost republicate de Radu Manoliu in Cultura Romana, VI, 1909, nr. 6-8 si readuse de acelasi in discutie la societatea "Prietenii istoriei literare, "in comunicarea O editie critica a poeziilor lui Eminescu. Aceste culegeri sunt in realitate fragmente din Spitalul amorului si au fost publicate in epoca de declin a poetului, poate chiar fara stirea acestuia.
Pe langa culegerile in sine, pentru a intelege activitatea lui Eminescu in domeniul folclorului, trebuie sa cunoastem si articolele, notitele ori micile incercari in versuri, prin care se evidentiaza conceptia poetului despre literatura populara. O parte se poate cerceta in Scrieri politice si literare. Bucuresti 1905, ed. I. Scurtu, Scrieri literare si Scrieri politice, Craiova, 1935, editate de D. Murarasu in colectia "Clasicii romani comentati". Literatura populara voi. VI din Opere, ed. Perpessicius, Bucuresti, 1963 si Poezii I-III, ed. critica si cu comentarii de D. Murarasu, Bucuresti, 1970-l972.
Date interesante se afla de asemenea in Prefata pe care Eminescu o scrie la lucrarea lui Baican, Literatura populara sau palavre si anecdote, Bucuresti, 1882 si in scrisorile publicate de I. E. Toroutiu, in Studii si documente literare, IV, Bucuresti, 1933.
Insemnari manuscrise utile se mai gasesc in caietele 2257, f. 58 (conferinte proiectate pentru Maramures), ff. 61v-62v. (Strangerea literaturii noastre populare, publicata de D. Murarasu in Comentarii eminesciene. Bucuresti, 1967), caietul 2259, f. 166 (versuri in legatura cu povestile popularE), caietul 2279, f. 103 v. (titlul de povestiri pe care poetul avea intentia sa le scriE), caietul 2280, f. 24 (versuri in legaturať cu povestile popularE), caietul 2285, f. 3-48 (rezumatul dizertatiei Einleitende Gedanken uber VolkerpsychologiE), f. 134 v. (traducere din LenorE), f. 173 v. (nota despre literatura populara), f. 179 (nota despre arta nationala). De asemenea merita sa fie consultate doua articole din Timpul. V. 1880, 6-7-8 mai. Notite bibliografice si din Timpul, VII, 1882, 1 aprilie, articol in legatura cu Columna lui Traian, revista lui Hasdeu.
Desigur munca de extragere din aceste variate izvoare a tot ce priveste problema folclorului este foarte anevoioasa, dar in ea insasi gasesti o inalta satisfactie spirituala de indata ce ti se ofera privelistea luminoasa a legaturilor dintre activitatea poetului si realizarile anonime ale poporului.
|
